- 1.Jocul caprei ,din Carpati si ''tapul ispasitor''
.....
-2.Colindele , Uraturile si faptele Apostolilor
Iisus a trimis Apostolii sa alunge demonii (DUmanii) din Lume,insa....acestia ''colindand'' prin Ea au facut alte chestii.....
-3.Poeti sau preoti ?
Scurt citat din ''Republica'' lui Platon ;
''.....Faţă de acestea, cercetează, Socrate, si celălalt fel de spuse despre dreptate si nedreptate, rostite atat de către prozatori, cit si de către poeţi. Căci toţi, intr-un glas, proslăvesc dreptatea ca ceva frumos, dar greu şi trudnic, in timp ce fărădelegea şi nedreptatea si plăcute şi lesne de dobadit şi că acestea, doar datorită renumelui lor urat cat şi in faţa legilor apar ca ruşinoase. Ci spun că faptele nevrednice sunt mai folositoare, de obicei, decat cele drepte; si sunt gata să-i fericească si să-i cinstească pe bogătanii răi şi puternici, ca particulari, dar şi in public, iar pe cei cumva slabi şi săraci ii privesc rău şi cu dispreţ, deşi sunt de acord că aceştia sunt mai buni decat primii. Dintre toate vorbele lor, cele mai uimitoare sunt cele despre zei şi virtute.
.Ba zic că pană si zeii impart celor buni nenorociri si viaţă grea, iar celorlalţi, dimpotrivă. Căci la porţile celor bogaţi sosesc ghicitori,colindători si proroci , care ii conving pe stăpani cum că stă in puterea lor — putere ce o obţin de la zei prin jertfe si descatece — să vindece, prin praznice si serbări, păcatul cuiva sau al strămoşilor.
.Şi mai făgăduiesc dacă cineva doreşte lovirea vreunui vrăjmaş, că prin cheltuială mică il vor vătăma, deopotrivă pe drept şi pe nedrept, priu vrăji şi cu ajutorul duhurilor, susţin că ei pot să-i
induplece pe zei, ca aceştia să-i slujească, in sprijinul acestor spuse aduc mărturia poeţilor. Unii dintre aceştia, vorbind despre nemernicie, o văd lesnicioasă, zicand :
Răul să-l făptui şi chiar cu grămada lesne ne este, Calea-ntr-acolo e lină s-aproape foarte se află,
Puseră insă zeii sudoare-naintea virtuţii
(Hesiod, Munci si zile, 287-289).
Şi vorbesc despre un drum lung, aspru şi pieptiş. Alţii aduc mărturia lui Homer, despre putinţa oamenilor de a-i ademeni pe zei:
. . . Pot chiar si zeii cunoaste-ndurare, Dacă pe unii prin jertfe, sfintele rugi, libaţii, Cit şi a victimelor
osanză-i induplecă omul, Cel ce măsura o calcă si cade-n greşeală (ホL, IX, 497, 499-501).
Dar vin si cu grămada de cărţi ale lui Musaios si Orfeu, — precum se zice — odraslele Lunii si ale Muzelor,
cărţi după care ei şi aduc jertfele, şi conving nu numai particulari, dar si cetăţi intregi, că, pentru cei ce incă sunt in viată, există dezlegări de păcat si curăţiri prin jertfe şi bucuriile unui joc, dar că există astfel de purificări şi pentru cei morţi, pe care le numesc iniţieri, ce ne dezleagă de pătimirile din lumea cealaltă ; insă pretind că pe cei ce nu jertfesc, ii aşteaptă grozăvii.
Hi bine, iubite Socrate, ce socoti că vor face sufletele tinerilor, după ce vor asculta astfel de vorbe despre virtute şi viciu şi felul cum oamenii şi zeii le cinstesc pe acestea — e vorba despre tinerii dăruiţi şi in stare să judece, ca din zbor, aceste spuse, spre a vedea cum ar trebui ei să fie si pe unde să calce, pentru a-şi trăi viaţa cat mai bine ?...''
induplece pe zei, ca aceştia să-i slujească, in sprijinul acestor spuse aduc mărturia poeţilor. Unii dintre aceştia, vorbind despre nemernicie, o văd lesnicioasă, zicand :
Răul să-l făptui şi chiar cu grămada lesne ne este, Calea-ntr-acolo e lină s-aproape foarte se află,
Puseră insă zeii sudoare-naintea virtuţii
(Hesiod, Munci si zile, 287-289).
Şi vorbesc despre un drum lung, aspru şi pieptiş. Alţii aduc mărturia lui Homer, despre putinţa oamenilor de a-i ademeni pe zei:
. . . Pot chiar si zeii cunoaste-ndurare, Dacă pe unii prin jertfe, sfintele rugi, libaţii, Cit şi a victimelor
osanză-i induplecă omul, Cel ce măsura o calcă si cade-n greşeală (ホL, IX, 497, 499-501).
Dar vin si cu grămada de cărţi ale lui Musaios si Orfeu, — precum se zice — odraslele Lunii si ale Muzelor,
cărţi după care ei şi aduc jertfele, şi conving nu numai particulari, dar si cetăţi intregi, că, pentru cei ce incă sunt in viată, există dezlegări de păcat si curăţiri prin jertfe şi bucuriile unui joc, dar că există astfel de purificări şi pentru cei morţi, pe care le numesc iniţieri, ce ne dezleagă de pătimirile din lumea cealaltă ; insă pretind că pe cei ce nu jertfesc, ii aşteaptă grozăvii.
Hi bine, iubite Socrate, ce socoti că vor face sufletele tinerilor, după ce vor asculta astfel de vorbe despre virtute şi viciu şi felul cum oamenii şi zeii le cinstesc pe acestea — e vorba despre tinerii dăruiţi şi in stare să judece, ca din zbor, aceste spuse, spre a vedea cum ar trebui ei să fie si pe unde să calce, pentru a-şi trăi viaţa cat mai bine ?...''
insa....acestia ''colindand'' prin Ea au facut alte chestii.....
RăspundețiȘtergereEsti nebun..Alte chestii faci tu in lipsa unei femei...onanistule!
Acum oare te crezi Osea, Lucian ? Te intreb pentru ca "... şi tu ai avut fruntea unei curve, ai refuzat să te ruşinezi".
Ștergere"Fatarnicule, scoate intai barna din ochiul tau, si atunci vei vedea deslusit sa scoti paiul din ochiul fratelui tau".
Hei !...heiii !...Copii ! Imi trebuie si paie si barne, sa mai fac niste chirpici, si sa-mi acopar bordeiul.
ȘtergerePaiele si barnele sunt deosebit de folositoare !Am nevoie de ele.
Ha, ha ! "Impacare, impacare, fara nci o suparare". Mai tii minte cam spuneam, cand eram copii ? Ooof, of, nenea Danutz, stiam eu ca n-ai nevoie de aparare si ca-ti foloseste pana si "antireclama". Am avut insa un moment de ... revolta. Trebuie sa invat sa ma stapanesc. Tu nici macar nu mi-ai pus vreo intrebare, nu ai avut nici cea mai mica curiozitate. Esti din nou Tu, asa cum te-am cunoscut candva - detasat, cu simtul umorului intact. Ma faci sa ma simt din nou o pustoaica, pe langa tine.
ȘtergereHa...ha...ha...revine ''du''laul lui Dumne-Zeu, 'du'plicitar in ganduri si a'du'lter in fapte.
RăspundețiȘtergereAre pofta de 'du'smanii,acum cand matele ii sunt pline de sangerete si fu'du'lii.
Dupa savarsirea ''sfantului''Ignat, 'du'hnind a vin,si a coniac,a plecat la vantoare--dom,dom sa-naltam...dom,dom sa-naltam...sa vaneze caprioare. Caprioare n-a vanat...insa stie ca la primavara o sa-l devoreze pe ''mielul domnului'' ,infipt in ''sfantul '' protap.----[sangele si carnita 'du'lce a mielului......]
Onana ?...o povestioara moralizatoare,biblica.
Pai trebuie ,atunci, sa-i amintim si pe profeti ;.....
''Les prophètes ne sont pas moins révoltants pour un homme qui n’a pas le don de pénétrer le sens caché et allégorique des prophéties. Il voit avec peine Jérémie se charger d’un bât et d’un collier, et se faire lier avec des cordes ; Osée à qui Dieu commande, en termes formels, de faire des fils de putain à une putain publique, d’en faire ensuite à une femme adultère ; Isaïe qui marche tout nu dans la place publique ; Ézéchiel qui se couche trois cent quatre-vingt-dix jours sur le côté gauche, et quarante sur le côté droit, qui mange un livre de parchemin, qui couvre son pain d’excréments d’hommes, et ensuite de bouse de vache ; Oolla et Ooliba qui établissent un bordel, et à qui Dieu dit qu’elles n’aiment que les membres d’un âne et le sperme d’un cheval. Certainement si le lecteur n’est pas instruit des usages du pays et de la manière de prophétiser, il peut craindre d’être scandalisé ; et quand il voit Élisée faire dévorer quarante enfants par des ours, pour l’avoir appelé tête chauve, un châtiment si peu proportionné à l’offense peut lui inspirer plus d’horreur que de respect.''
Socrate este convins ca poetii (ori sacrificatorii....calaii anumitor rituri),trebuie alungati...ALUNGATI....alungati din cetate ,pentru ca in ''Republica'' sa fie Pace si buna-dispozitie.''''fiindca,........''.....la porţile celor bogaţi sosesc ghicitori,colindători si proroci , care ii conving pe stăpani cum că stă in puterea lor — putere ce o obţin de la zei prin jertfe si descatece — să vindece, prin praznice si serbări, păcatul cuiva sau al strămoşilor.
Ștergere.Şi mai făgăduiesc dacă cineva doreşte lovirea vreunui vrăjmaş, că prin cheltuială mică il vor vătăma, deopotrivă pe drept şi pe nedrept, prin vrăji şi cu ajutorul 'du'hurilor, susţin că ei pot să-i
induplece pe zei, ca aceştia să-i slujească.......''
Ai intuit ,draga anonimule, finalul articolului meu ?
Ei !, acum poetii si preotii au altare la care vin sa ''colinde'' bogatii si naivii....
In fapt societatea capitalista este onanista....In limba Sanscrita cuvantul ; सात ,sāta = plaisir, délice.....sāta=concupiscenta.....deci capitalismul este o societate Sāta-nista ,adica o societate unde masturbare (carnala, emotional si intelectuala )este scopul principal al existentei.
Din eroare ,sau din pacate fac si eu parte din aceasta societate.Totusi,nu cred ca am nevoie de o femeie care sa-mi goleasca prostata, ci de un dram de intelepciune,in asa fel incat sa pastrez organul sexual in functiune, si nivelul de testosteron la cote mediane,fara sa supraincarc...prostata.