luni, 5 mai 2014

हिरण्यगर्भ Hiraṇyagarbha Oul Matematic (Oul Primordial) Dan Tian

हिरण्यगर्भ

http://mistermatematic.blogspot.ro/2011/04/oul-matematic-epura-proiectia-in-plan.html

http://mistermatematic.blogspot.ro/2012/04/garuda-barbatul-vultur-si-naga-femeia.html

Este un proiect la care ma gandesc de mai bine de doi ani.Nu stiu cum sa-l incep.O sa adun cateva repere (copiate din alte situri),si sper ca voi face conexiunile necesare.

-----Istorie comuna intre Moldova,India, Germania

;

हिन्दू इतिहास : ब्रह्म काल की भूमिका (History of Hindu)

वेद, रामायण, महाभारत, गीता और कृष्ण के समय के संबंध में मेक्समूलर, बेबेर, लुडविग, हो-ज्मान, विंटरनिट्स फॉन श्राडर आदि सभी विदेशी विद्वानों ने भ्रांतियां फैलाईं और उनके द्वारा किए गए भ्रामक प्रचार का हमारे यहां के इतिहासकारों ने भी अनुसरण किया और भगवान बुद्ध के पूर्व के संपूर्ण काल को इतिहास से काटकर रख दिया। इसके पीछे सोची- समझी चाल थी।
(http://hindi.webdunia.com/eligion-sanatandharma-histoy )

copiate din alte situri Romanesti
http://georgesblogforfriends.blogspot.ro/2012/12/romanian-sanskrit-comparison.html

George's Blog For Friends

Romanian - Sanskrit Comparison

===============================================

http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Sanskrit_Swadesh_list

================================================

METANOIA-WORLD

http://metanoia-world.tumblr.com/page/10?route=%2Fpage%2F%3Apage

Dantian is loosely translated as “elixir field”, “sea of qi”, or simply “energy center”. Dantians are important focal points for meditative and exercise techniques such as qigong, martial arts such as t’ai chi ch’uan, and in traditional Chinese medicine. Taoist and Buddhist teachers instruct students to center the mind in the navel or lower dantian, to aid control of thoughts and emotions. Acting from the dantian is considered to be related to higher states of awareness or samadhi.

===================================================

The Orphic Egg and the Dantian
http://ymlp.com/z8oMS5

===================================================

Romanian - Sanskrit Comparison


Romanian-> English	Romanian	Sanskrit	Sanskrit- devanagari	Sanskrit-> English
vapor	abur	abhra	अभ्र	cloud
of quality	acătării	akaatara	अकातर	not dejected, undaunted
dig deeper, Adâncata	adânci, Adâncata	adhaHkhAta	अधःखात	dug deep
truth	adevăr, (adivar)	adhvara	अध्वर	not crooked
TRUE	adevărat, (adivarat)	adhivrata	अधिव्रत	accessory to a vow or observance s
breeze	adia	Adi	आदि	from above
thus	adică	adhika	अधिक	additional, more, later, redundancy
devil	aghiuţă	agayati	अगयति	make something move tortuously
bee	albină	alin	अलिन्	bee
remember	aminti	manati	मनति	remember
sunset	amurg	anurAga	अनुराग	red color a
hang	anin	anina	अनिन	feeble, strengthless
therefore	anume	anumA	अनुमा	conclude
water	apa	Apa	आप	water
therefore	apoi	api	अपि	even, too, also, at least
fierce	aprig	aparAga	अपराग	aversion, dislike
prop for plants	arac	araka	अरक	spoke of a wheel
show	arăta	AraTa	आरट	mime, disgusted, languid
Ardeal	Ardeal	ardha	अर्ध	place, country, half
Argea	Argea	Arjat	आर्जत्	acquired
Argeş	Argeş	Arjayati	आर्जयति	accumulate
this	asta	asta	अस्त	set aside, given up, end
have	avea	hava	हव	command
rude	bădăran	bAdara	बादर	coarse
buddy	bade, badiţă	bhaDila	भडिल	servant or hero
buddy	bade, badiţă	bADIra	बाडीर	hired laborer
type of measure, liquid	bardaca	aDhaka	आढक	gallon gal. Gall. [ liquid measure ]
stork	barză	sArasa	सारस	stork
stork	barză	barsa	बर्स	thin end, point, tip
man	bărbat	bhAravat	भारवत्	weighty
introduce, fill	băga	bhAga	भाग	installment, allotment s
realize	băga în seamă	samabhAga	समभाग	receiving an equal share
Bistriţa	Bistriţa?	bhastrikA	भस्त्रिका	little bag
Bârsa('s country)	(Ţara) Bârsei	bRsaya	बृसय	sorcerer, conjuror
Name of a land	Bohotin	bahutama	बहुतम	farthest, remotest
pine tree	brad	araDa	अरड	tree
dizzy	bramburit	bhrAmarin	भ्रामरिन्	dizzy
Bran	Bran	bhraN	भ्रण्	sound
Braşov	Braşov	bhragava	भ्रगव	name of god
belt	brâu	bhram	भ्रम्	rolll about, move round, revolve, reel
food	bucate	bhukti	भुक्ति	food
Bucovina	Bucovina? (Bucşoaia)	bhakSivan	भक्षिवन्	enjoying
Bucureşti	Bucureşti?	bhvAkRSTi	भ्वाकृष्टि	gravitiy, becoming + race of men, cultivating the soil, learned man or Pandit
joy	bucurie	bhukti	भुक्ति	enjoyment
head	cap	kapAla	कपाल	head
carpet	carpet	karpaTa	कर्पट	rag
undeserved achievement	căpăta, căpătui	kapaTa	कपट	deceit, dishonest, trickery, fraud, bad way
cheap	cărpănos	kRpaNa	कृपण	stingy - cheap (generous opposite)
small village	cătun	keta	खेट	village
search	căuta	kAti	काति	wishing, desiring
searched for	căutat	khAti	खाति	renowned
song	cântec	kautuka	कौतुक	song
saussage	cârnat	kRNatti	कृणत्ति	twist, thread
steer	cârni	kRNatti	कृणत्ति	spin
rag	cârpă	kArpAsa	कार्पास	cotton cloth
patched	cârpit	karpaTa	कर्पट	patch s
grumble	cârti	kRti	कृति	dishonest, deceitful
how many	câţi	kati	कति	how many
wax	ceara	kSara	क्षर	melting away
sky	cer	caya	चय	covering, sun, reflected image
giggle, whore	chicotit, cocotă	kakhati	कखति	laugh, giggle
egg-shell	coaja	koza	कोश	membrane covering an egg
forest	codru	gotra	गोत्र	forest
tree	copac	kUpa	कूप	mast
child	copil	gopya	गोप्य	to be kept or taken care of, son
bent, crooked	cotit	kuTita	कुटित	bent, crooked
grow	creşte	kRSTi	कृष्टि	cultivating the soil
Crişan	Crişan	kRSANa	कृषाण	ploughman, farmer
Criş	Criş	kRzana	कृशन	gold
merciless	crud	krudh	क्रुध्	anger
soon	curând	purA	पुरा	soon
trap	cursă	kuTa	कुट	trap
kava	cuvânt	kAvya	काव्य	wisdom, intelligence, poetry, inspired
give	da	dA	दा	give
Dacian	dac	daks	दक्ष्	dextro, right handed, skilful, righteous
gift	dar	dharmadAna	धर्मदान	gift made from duty
at least, hopefully	darămite	dharAmi	धरामि	(i) hope
Fortress	dava	dvaMdva	द्वंद्व	fortress
demolish	dărâma	dharma	दर्म	demolisher s
tough	dârz	darzana	दर्शन	showing, sacrifice
is	este	asti	अस्ति	there, is
from	din	dina	दिन	cut, divided
song	doina	dAyin	दायिन्	performing, communicating
cork	dop	Dap	डप्	accumulate v
load, hurt	dor	dhur	धुर्	load, recolection, hurt, spark of fire
dear	drag	rAga	राग	passion, love, desire, harmony, loveliness
right	drept	dRpta	दृप्त	wild, proud, arrogant, mad
Dromichaeta	Dromichete	dhArmikatA	धार्मिकता	virtue, justice, rightousness
road	drum	dru	द्रु	going, running
pain	durere	dU	दू	pain
pain	durere	rud	रुद्	pain
gone	dus	dus	दुस्	perished, ruined, bad, sin
crumble	fărâma	dharma	दर्म	demolisher s
fence	gard	gaDa	गड	fence
gone	gata	gata	गत	gone
ready	gata	ghaTaka	घटक	ready
find, guess	găsi, ghici	gacchati	गच्छति	understand, perceive, die, accuse, find guilty, obtain, etc.
thought	gând	gaNDa	गण्ड	pledge
neck, narrowing	gât, gâtuit	ghATAla	घाटाल	having a neck or a part thinner than the rest
name of a king	Gelu	jAla	जनु	wire-helmet
Getae	Geţi	jAta	जात	race, kind
claw	gheara	kara	कर	claw
impulse	ghes	geS	गेष्	seek
tief	ghiuj	kuj	कुज्	steal
name of a king	Glad	glah	ग्लह्	gamble
heavy	greu	guru	गुरु	heavy
pit	groapa	garta	गर्त	hole
neck	grumaz	ghUrNa	घूर्ण	turning around
cuddle	gudura	gudhera	गुधेर	protecting
mouth	gură	guDera	गुडेर	mouthfull
goiter	guşă	ghuSa	घुष	sounding
gift	har	hAra	हार	delightful, charming, carrying away
fun	haz	hAsa	हास	fun, laughter
to be destined	hărăzi	haryati	हर्यति	like, long for, delight in, yearn after
joker	hâtru	hatru	हत्रु	mischievous, hurtful
play, sing, dance	hori	hArI	हारी	captivating, charming
Harry	Horia	hArya	हार्य	charming, captivating, taking away
soil	humă	bhUmi	भूमि	soil, land, ground, earth
while	iar	yarhi	यर्हि	while, because, as
there	iha	iha	इह	here
Ieud	Ieud	yodha	योध	fighter
temptation	ispita	ipsita	ईप्सित	wish
temptation	ispita	lipsita	लिप्सित	desired, whished to be obtained
spring	izvor	Isva	ईष्व	spring
push down	îm(brânci)	bhraMzaka	भ्रंशक	dropper
daring	îndrăzneţ	indrasvat	इन्द्रस्वत्	possesed of power
learn	învăţa	invati	इन्वति	advance upon
turning around	învârti	vRti	वृति	surround
ofense	jignire	jaghni	जघ्नि	strike,
half	jumătate	mADate	माडते	mesure, weigh
throw	lepada	lepayati	लेपयति	cast blame
shore	liman	sIman	सीमन्	shore
tongue	limba	lamba	लम्ब	dangling, long, hanging, pendent
deprived	lipsit	lipsita	लिप्सित	desired, whished to be obtained
tief	lotru	lotra	लोत्र	plunder, (steal, loot)
fight	lupta	lupta	लुप्त	deprived, supressed, hurt, violated, injured
more	mai	mahi	महि	great, much, exceedingly
anger	mânie	manA	मना	eagerness, envy, jealousy
Mangalia	Mangalia?	maGgalIya	मङ्गलीय	auspicious
big	mare	mahan	महन्	big
pea	mazăre	masarA	मसरा	sort of lentil, emerald
sweet heart, nice, proud	mândra, mândru	mandra	मन्द्र	pleasant, agreeable, charming
name of a king	Menumorut	manoratha	मनोरथ	heart's joy
go	merge	mArge	मार्गे	on the road
little	mic, mica	mita	मित	little
groom	mire	kumAra	कुमार	groom
Mircea	Mircea	mRjA	मृजा	purity
boar	mistreţ	daMSTrA	दंष्ट्रा	having tusks
Moldova	Moldova?	mUladvAra	मूलद्वार	principal door
mucus	muci	muc	मुच्	discharging, dropping, emitted
bud	mugure	mudgara	मुद्गर	bud
murmur, maramures	murmur, Maramures	marmara	मर्मर	murmur
hardly	naiba	naiva	नैव	hardly
nose	nas	nas	नस्	nose
burst	năbădai	nabhate	नभते	burst
sand	nisip	niSpiSTa	निष्पिष्ट	ground
fearless	năzdrăvan	nistraMza	निस्त्रंश	fearless
city	oraş	pauraH	पौरः	civic, urban
pile (hay)	pală (fân)	palada	पलद	bundles of straw or reeds used for roofing
flame	pală (foc)	jvAla	ज्वाल	flame
pear	pară	phala	फल	fruit
abandoned	paragină	parAcina	पराचीन	improper, turned away from
joker	păcală	pAgala	पागल	demented, deranged, mad
creek	pârâu	pru	प्रु	spring up
wall	perete	paryeti	पर्येति	include, surround
patch	petec	paTikA	पथिक	cloth
rock	piatra	paraTITa	पारटीट	rock
payment, result	plata	phalati	पलद	give out, result
go	pleca	palati	पलति	go
rain	ploaie	plAva	प्लाव	flowing over, filling a vessel till it overflows
male cow	plavan	pAvana	पावन	cow (male)
raft	pluta	pluta	प्लुत	raft
match	potrivi	pAtrIbhU	पात्रीभू	fitting
trail	potecă	pathika	पथिक	going on a road
Pârvan	Pârvan?	pArvaNa	पार्वण	increasing
Prahova	Prahova?	prahva	प्रह्व	modest, bent, humble, sloping
realize	pricepe	prakAzayati	प्रकाशयति	illumintate
jocker	pramatie	pramAtha	प्रमाथ	wise, thought out, excogitated
loose	prăpadi	prapatha	प्रपथ	loose
cliff	prăpastie	prapAta	प्रपात	cliff
reason	pricina	prAcIna	प्राचीन	preceeding, prior, cause
like	prii	priya	प्रिय	agreable, pleasant, wanted, pleasure, love a
friend	prieten	priyatama	प्रियतम	darling, beloved, dearest, favourite
Received	primit	prINita	प्रीणित	delighted, gratified, pleased
baby	prunc	pru	प्रु	spring up
breeding	prăsilă	prasUti	प्रसूति	offspring
push	propti	prApti	प्राप्ति	power to enter or penetrate everywhere
idiot, outcast	prost	prAsta	प्रास्त	thrown away, hurled, banished
name of a river	Prut	pru	प्रु	spring up
always	pururea	puru	पुरु	heaven, paradise
stinks	pute	pUti	पूति	stink
heaven	rai	rai	रै	goods, prosperity
wound	rană	raNa	रण	fight, combat, noise
war	război	rATI	राटि	war
worm	râmă	kRmi, krami	कृमि, क्रमि	worm
king	rege	rAjan	राजन्	king
wheel	roată	ratha	रथ	chariot
endure	răbda	rabdha	रब्ध	désirer ardemment
bad, evil	rău	ru	रु	fear, dividing, alarm, war, noise
break	rupe	rup	रुप्	break
village	sat	nivasatha	निवसथ	village
Sava	Sava	sava	सव	offspring, progeny, moon, commander, etc.
week	săptămâna	saptAha	सप्ताह	week
scrap	scurma	kSurati	क्षुरति	dig
fight	seama (a face)	saMkA	संका	fight
realize	seama (a-şi da)	sammata	सम्मत	thought s
crowd	seamă	samUha	समूह	crowd
resemble	semăna	samAna	समान	similar a
sign	semn	saMjJA	संज्ञा	sign
sunny	senin	zunya(m)	शुन्य	empty
quart	sfert	sphUrti	स्फूर्ति	breaking forth visibly
alone	singur	sanAjur	सनाजुर्	age worn, senile
name of a river	Siret	sirA	सिरा	stream
humiliated	smerit	smeratA	स्मेरता	smiling
nuts	smintit	smiti	सस्मित	smile
sun	soare	sUrya	सूर्य	sun
stove	sobă	sabhA	सभा	meeting room
name of a river	Someş	samAsa	समास	aggregation, totality, conjuntion
towards	spre	spRhA	स्पृहा	aspiration, longing, wish
stay	sta	stha	स्थ	stay
master, Ştefan	stăpân, Ştefan	sthApana	स्थापन	maintaining, causing to stand, determining, instituting
sheepfold	stâna	stana, sthAna	स्तन, स्थान	adobe, dwelling, udder
left	stânga	ziSTa	शिष्ट	left
bothered, disturbed	stârnit	stRnAti	स्तृनाति	overthrow
stranger	străin	stR	स्तृ	spread over, scatered
sneeze	strănut	stRNute	स्तृणुते	spread, scatter
womanizer	stricat	strIcaura	स्त्रीचौर	libertine, woman-thief
behive	stup	stUpa	स्तूप	heap
change someones mind	suci	sUcI	सूची	gesticulation
provoke	sumeţi (a se), semeţi	samiti	समिति	fight
gray	sur	sur	सुर्	shine
shuttle	suveica	suvega	सुवेग	moving very fast
Suceava	Suceava?	sugava	सुगव	having fine cows
snake	şarpe	sarpa	सर्प	snake
news	ştire	sthira	स्थिर	undoubted, trustworthy, faithful, sure
stream	şiroi	sirA	सिरा	stream
wisper	şoapta	zabda	शब्द	voice
sole	talpă	tala	तल	sole
strong	tare	tAra	तार	loud
Tarniţa, Târnave	Tarniţa, Târnave?	tarNate	तर्णते	eat grass
handicaped	tâmpit	tumpati	तुम्पति	hurt
pass	trec, trece	trakh	त्रख्	go
life, to live	trai	trai	त्रै	preserve, cherish, deffend
wrestle	trânta	tRntte	तृन्त्ते	destroy, split open, pierce
throw hard	trânti	tRntte	तृन्त्ते	destroy, split open, pierce
thunder	tunet	tanyatu, stanatha	तन्यतु, स्तनथ	thunder
ax	topor	tUpara	तूपर	blunt
enraged	turbat	durmada	दुर्मद	mad
he-goat	ţap	tabha	तभ	he-goat
wet	ud	uda	उद	water
where	uni (reg., unde)	zunya	शुन्य	void
hate, battle cry	ura	ugra	उग्र	anger, impetous, etc.
climb	urca	Urja	ऊर्ज	effort s
dry	uscat	zuSka	शुष्क	dry
cow	vaca	vazA	वशा	cow
liquid measure	vadra	vaDra	वड्र	great, large
wave	val	vall	वली	wave
roll, adobe	vălătuc	valaya	वलय	round enclosure, wave-like, girdle
widow	văduvă	vidhavA	विधवा	widow
hunt	vâna	vANa	वाण	arrow
werewolf	vârcolac	vRka	वृक	wolf
age	vârsta	vRSatA	वृषता	virility, generative power
see	vedea	veda	वेद	perception, knowledge, sacred knowledge s
life	viaţa	vatsa	वत्सा	offspring, boy, son
deceptive	viclean	viklinna	विक्लिन्न	anomalous (deviating), decayed
courageous, type of dignitary	viteaz	vitteza	वित्तेश	wealth-lord
young cow	viţica	vatsaka	वत्सक	little calf
wander	vraja	vraj	व्रज्	wander
Dacian God	Zamolxis?	samAlakSate	समालक्षते	watch, behold, consider, observe
dice	zar	zAri	शारि	kind of die or small cube used in games with dice
messed up	zăpăcit	zaphacyuta	शफच्युत	tossed up by hoofs
smile	zâmbet reg. Jâmbat	zambu	शम्भु	kind
whey	zer	sAra	सार	extract
daught	zestre	zAstra	शास्त्र	teaching, set of rules
say	zi	ziS	शिष्	wish to leave behind, define, specify
day	ziua (dziua)	dina	दिन	day
rumour	zvon	svana	स्वान	sound

70 de comentarii:

Teleman Dan dThelema5 mai 2014 la 13:03
Am gasit mai multe cuvinte asemanatoare intre limba Romaneasca si cea Sanskrita.....Mai sunt multe cuvinte arhaice,sau regionalismele...care lungesc lista lui George (George's Blog For Friends
Romanian - Sanskrit Comparison)
O sa cut o lista comparativa intre cuvinde Germane si Sanskrita...Si in special o lista cu vorbe Moldovenesti care se aseamana cu cele Germane.
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema6 mai 2014 la 12:35
…varah paramaƒ kŠaƒ sac-cid-ānanda-vigrahaƒ
anādir ādir govindaƒ sarva-kāraŠa-kāraŠam
==============================
"Govinda, KŠa, ist die Ursache aller Ursachen. Er ist der
Urerste Herr, und Er ist die reine Gestalt ewigen Seins,
ewigen Wissens und ewiger Glückseligkeit."
========================
"Govinda, K?? A, este cauza tuturor cauzelor. El este
Domnul primitiv, iar El este forma pura de a fi etern,
cunoștințe veșnică și fericirea veșnică. "
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema6 mai 2014 la 12:39
"This is the definition of Krsna given by Lord Brahma in his book known as Brahma-samhita, very authorized book" |"anadir adir govindah" |"isvarah paramah krsnah" |"sac-cid-ananda-vigrahah" |"sarva-karana-karanam"
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema7 mai 2014 la 12:41
Neti-neti, zusammengezogen aus den Sanskritwurzeln na (nicht) und iti (so) heißt wörtlich: „Es ist nicht dieses, es nicht das.“ In anderen Worten: Es ist das unbenennbare, göttliche Dazwischen.
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema10 mai 2014 la 08:24
Rudra care este indragit de yogini pentru ca este stapan al cunoasterii si al puterilor secrete, miraculoasele (siddhis ).

Asa mi-am amintit de traditiile romanesti, de incantatziile care chem ploile, PAPARUDELE (ruda ...ruda...paparuda ).

Si sa fac o mica lista,si apoi sa inchei acest subiect,mai amintesc de Vâyu Zeul aerului, al vitalitaii-----la noi este vantul, si strigatul romanilor Vai !...Vai! ( Vâyu ,Vâyu,poarta pe aripele tale aeriene rugaciunea mea ! )

STHANA=loc, statiune Sunt 5 sthana principale (aspecte energetice si materiale care contin aspectele focului,pamantului,apei,aerului,eterului )

STHALAS=Templu sacru. Noi avem ''salash''.

BHUMI=pamant. Noi avem ''huma'' (lut).

APAS=apa.......etc...etc...

--------

Ma bucur ca l-ai reintalnit pe Zevedei. ''Fericiti cei saraci cu duhul......a lor este Imparatia !''

Stii care este ''Graalul'' pe care suntem ursiti sa-l cautam si sa-l gasim ?!

Noi, Romanii adevarati, trebuie sa regasim STHANA, unde este construit, STAHALAS-ul, unde pe o PITHA (soclu.....sau Yoni),,,se afla STHANU (coloana...sau falus) lui Shiva !!!!!

Sthanu care fecundeaza si reda viatza , in pace ! ''stana de piatra vie''!
http://mistermatematic.blogspot.ro/2012/06/paparuda-si-haarp.html
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema10 mai 2014 la 08:38
http://metamorfoze.files.wordpress.com/2009/11/mostenire_lexicala1.pdf
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema10 mai 2014 la 08:40
12. Pentru stână am găsit o legătură în sanscrită şi
avestană, rădăcina stha care înseamnă loc de stat
(permanent sau provizoriu) stha – „place, ground,
staying in, existing in”.
Probabil de aici au derivat şi cuvintele stăpân, stat
(ţară), staul de oi, stabil, stăvilar (pentru stăpân şi
stăvilar DEX98 dă etimologie slavă, pentru stat dă
etimologie latină - statum.
După cum se vede, rădăcina sanscrită stha
se regăseşte atât în lexicul limbilor slave cât şi în al
celor romanice.
13. su-vega („mooving very fast”, „rapid”) – a se mişca
foarte repede; iute. Aceasta este rădăcina cuvântului suveică. În
limba română există şi expresia a fi iute ca o suveică.
14. vatsaka – („young caw”) – viţică
15. vatsa-tinar – de viţă tânără
16. vatsa-guru („teacher of childrens”) – învăţător pentru
copiii din clasele primare, adică pentru cei de viţă tânără.
*
Din micul dicţionar româno-sanscrit pe care Paul Lazăr
Tonciulescu şi Eugen Delcea îl inserează în cartea Secretele
Terrei. Istoria începe în Carpaţi (Editura Obiectiv, Craiova, 2003,
p. 67-69), reproducem câteva cuvinte care au acelaşi înţeles cu cele
româneşti:
agar – ogor
annu – timp; v. an
ara – a strivi; v. arie (locul unde se striveau spicele de
grâu)
araku – lung; v. arac
ardatu – sclav; v. argat (cu palatalizarea dentalei d)
buluuh – a plecat în grabă; v. buluc
hul – duşman; v. a huli
karnu – corn
kin – muncă (trudnică – n. n.); v. chin
marhitu – soţie; v. a mărita
saaru – a dansa¸v. a sări
subat – veşmânt; v. şubă
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema10 mai 2014 la 08:57
- ambarya = a aduna, a colecta; de aici a rezultat cuvântul românesc „hambar”

- kodra, kodrava = grâul săracilor, de aici provenind expresia „un codru de pâine”

- avi-sthala = staul sau adăpost pentru oi

- palava = pleavă

- bhukti = mâncare, bucate

- bhukta = a mânca, a îmbuca

- sava = seva sau mierea florilor

- lotra = pradă, jaf, de aici rezultând cuvântul „lotru”, cu sensul de „hoț”

- ud = ud

- pluta = plutitor, plută, care plutește, care înoată

- puti = care pute, urât mirositor

- vidhava = văduvă

- nap’at = nepoată

- lalana = femeie, soție, lele

- pitar = tată sau, în traducere liberă, cel care aduce pita (pâinea) în casă

- tata = tată, ca formulă de adresare

- yatha = iată

- sarman = cel care caută refugiu, care caută un adăpost; cu alte cuvinte, un om sărman

- has = a râde, a zâmbi, a face haz, a lua în derâdere, a batjocori

- lubh, lubhita = a dori, a atrage; de aici provenind cuvintele „a iubi”, „iubit”, „iubire”

- vitsana = vițel, bou

- vatsaka = vițică

- marmara = murmur, a murmura

- mandra = plăcut, agreabil, încântător, rădăcina cuvintelor românești „mândru”, „mândră”, „mândruță”

- raj, reg = rege

- vrata = dorință, lege, vrere, ceea ce am vrut

- kha = vacuum, spațiu gol, hău

- su-vega = a se mișca foarte repede, iute, rapid; aceasta este rădăcina cuvântului „suveică” și a expresiei „iute ca o suveică”

- antraya = interior, înăuntru

- ara = aramă, bronz

http://secretelezeilor.wordpress.com/2013/08/29/33-dacia-taramul-zeilor/
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema16 mai 2014 la 12:44
'Cueillir des fleurs"..o expresie in frantuzeste ,care inseamna ; CULEGE flori .
Savantii francezi nu cunosc de unde provine aceasta expresie (Origine inconnue pour cette expression)
''Cueillir des fleurs".....CUEILLIR...se pronunta ;''cheoii''.
In Franceza CUEILLir
In Romaneste CULEge.....
Parca se aseamna...insa originea cuvintelor ...si din Franceza si din Romaneste este ..?....SANSKRITA !(संस्कृतम् )
Un alt cuvant se potriveste mai bine---e un cuvant popular...din vocabularul vulgar...si anume ; COI..cu pluralul ;COII, care inseamna TESTICUL. I se mai spune OU (ou barbatesc), dar se refera la functia de a produce SAMNTA.
Acum mergem la Sanskrita (संस्कृतम् )
A CULEGE ,In Frantuzeste RECUEILLIR... in Sanskrita ;विवाहार्थं प्रार्थयते (vivāhārthaṁ prārthayatē)...Insa asta inseamna A FACE DRAGOSTE......faire l'amour.
''Copii din flori'' este o expresie populara Romaneasca,care rezoneaza cu expresia Frantuzeasca ;'Cueillir des fleurs"
OU....œuf ....अण्ड
TESTICOL....testicule....वृषण
SCROT....scrotum....वृषणकोष
In Sanskrita ''testicolul'' i se pot asocia diverse atribute, de exemplu ;FOC----अग्नि
sau....अंडकोष (m) [aṇḍakōṣa];...sau ;कन्दुक [kanduka].... बॉल.....si de aici ajungem la ;----कोश, kośa ,kosha.
KOSHA (कोश) se exprims in diferite feluri...poate sa insemne INVELIS, sau PROTECTIE....sau sa aiba profunde sensuri filosofice....etc..etc...
In Romaneste KOSHA apare in limbajul uzual in forma ;COS...si COSARCA.
In COS (COSARCA) se CULEGE .....samanta....ouale...florile.
COS si COSARCA....are o legatura indirecta cu testicol (COI) si scrotum....
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema17 mai 2014 la 11:56
Un alt cuvant .....in Sanskrita(संस्कृतम् )....este acesta ;मृत्यु,si inseamna ;''deces''...sau ''mort''. Daca intram in amanunte se poate observa ca;
In cazul Nominativ dual मृत्यू (mṛtyū)...foarte aproape in pronuntare cu romanescul ;''mortu''.
Si mai interesant este cazul Acuzativ singular मृत्युम् (mṛtyum)...care se aseamana cu un cuvant din limba Latina,si are acelasi inteles ; MORTUUM= mort.
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema17 mai 2014 la 12:30
INIMA.....हृदयम् (hRithayam)..se aseamana cu ; ''RITM''.
Bataile inimii sau...RITMUL inimii.
In Sanskrita(संस्कृतम् ),avem si o alta expresie pentru INIMA, si anume HRIM ह्रीं (Bija)...ॐ ह्रीं ॐ (o Mantra )....In limbajul popular,un regionalism,din Nordul tarii ,pentru ''inima'' se mai foloseste cuvantul IRIMA...sau RIMA.
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema18 mai 2014 la 11:51
http://mistermatematic.blogspot.ro/2012/07/18.html
+ 18
+ 18 nu tine ,aici, de varsta biologica. Sunt unii oameni trecuti de 50 de ani care au mintea retardata in stadiu de infantilitate.Acestora le este interzis accesul aici.
............
Pinda si phulla
Doua cuvinte din limba Sanskrita ;
Pinda ( पिण्ड)
........

फुल्ल phulla
Se pot gasi asemanari de sens cu unele cuvinte din limba noastra?
Poate...poate
Pinda are mai multe intelesuri ;unul religios-----ce semnifica 10 ''bulgari'' de hrana (alimente traditionale indiene) ce sunt date de pomana,cum se spune pe la noi, ....sunt oferite calugarilor ratacitori,cu sufletul frumos si inaripat precum lebada alba. Din aceste 10 portii de mancare se genereaza in ''Lumea de Dincolo'' un corp subtil ce-l va ajuta pe defunct sa treaca anumite praguri, si sa-l ajute sa aiba o reincarnare favorabila. DECI ESTE VORBA DE NASTERE SI RENASTERE !
Pinda are o semnificatie medical. Brahmanii erau medici deosebiti. Pinda inseamna ;embrion, un embrion in uter.
-----------------
Phulla este mai bogat semantic,poate sa insemne IMBOBOCIRE,sau INFLORIRE. daca este vorba de ochi inseamna DILATRE, pentru suflet MARE DESCHIDERE.
Phulla poate sa insemne UMFLARE....sau daca este forba de expresia fetii...SURAZATOR, JOVIAL.
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema18 mai 2014 la 12:37
अर्जनम् (arjanam) =achizitie..aranjament
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema18 mai 2014 la 12:55
BOGAT .....भोग bhoga [ bhoga ]......aici avem o lista impresionanta...cu adevarat BOGATA!
consommation ; nourriture
; repas, banquet | plaisir, richesse, jouissance
; perception, sentiment | plaisir sexuel
| profit, gain | phil. fruit (d’une action),
r´ecompense.
.......................

2 m. ( √ 3. bhuj ) enjoyment, eating, feeding on cf. RV. etc. ( with Jainas ' enjoying once ', as opp. to upa-bhoga , q.v. )
use, application cf. ŚBr. cf. GṛŚrS. etc.
fruition, usufruct, use of a deposit etc. cf. Mn. cf. Yājñ.
sexual enjoyment cf. Mn. cf. MBh. etc.
enjoyment of the earth or of a country i.e. rule, sway cf. MārkP.
experiencing, feeling, perception ( of pleasure or pain ) cf. Mn. cf. MBh. etc.
profit, utility, advantage, pleasure, delight cf. RV. etc.
any object of enjoyment ( as food, a festival etc. ) cf. MBh. cf. R.
possession, property, wealth, revenue cf. Mn. cf. MBh. etc.
hire, wages ( esp. of prostitution ) cf. L.
( in astron. ) the passing through a constellation cf. VarBṛS.
the part of the ecliptic occupied by each of the 27 lunar mansions cf. Sūryas
( in arithm. ) the numerator of a fraction ( ? ) cf. W.
N. of a teacher cf. Cat.
( ā ), f. N. of a Sur^aṅganā cf. Siṉhâs
n. w.r. for bhogya or bhāgya
....................
भोग bhogá [ bhoga ]
bhogá-tva [ bhogatva ]
bhogá-vát [ bhogavat ]
bhogêśvara-tīrtha [ bhogezvaratIrtha ]
भोग bhoga [ bhoga ]
bhoga-kara [ bhogakara ]
bhoga-karman [ bhogakarman ]
bhoga-kārikā [ bhogakArikA ]
bhoga-guccha [ bhogaguccha ]
bhoga-gṛha [ bhogagRha ]
bhoga-grāma [ bhogagrAma ]
bhoga-ṃ-karā [ bhogaMkarA ]
bhoga-jāta [ bhogajAta ]
bhoga-tṛṣṇā [ bhogatRSNA ]
bhoga-dattā [ bhogadattA ]
bhoga-dā [ bhogadA ]
bhoga-deva [ bhogadeva ]
bhoga-deha [ bhogadeha ]
bhoga-nātha [ bhoganAtha ]
bhoga-nidhi [ bhoganidhi ]
bhoga-pati [ bhogapati ]
bhoga-pāla [ bhogapAla ]
bhoga-piśācikā [ bhogapizAcikA ]
bhoga-prastha [ bhogaprastha ]
bhoga-bhaṭṭa [ bhogabhaTTa ]
bhoga-bhuj [ bhogabhuj ]
bhoga-bhūmi [ bhogabhUmi ]
bhoga-bhṛtaka [ bhogabhRtaka ]
bhoga-maṇḍapa [ bhogamaNDapa ]
bhoga-mālinī [ bhogamAlinI ]
bhoga-lābha [ bhogalAbha ]
bhoga-vat [ bhogavat ]
bhoga-vardhana [ bhogavardhana ]
bhoga-varman [ bhogavarman ]
bhoga-vastu [ bhogavastu ]
bhoga-saṃkrāntividhi [ bhogasaMkrAntividhi ]
bhoga-sadman [ bhogasadman ]
bhoga-sena [ bhogasena ]
bhoga-sthāna [ bhogasthAna ]
bhoga-svāmin [ bhogasvAmin ]
bhogâdhi [ bhogAdhi ]
bhogânta [ bhogAnta ]
bhogâyatana [ bhogAyatana ]
bhogârha [ bhogArha ]
bhogârhya [ bhogArhya ]
bhogâvalī [ bhogAvalI ]
bhogâvāsa [ bhogAvAsa ]
http://www.sanskrita.org/wiki/index.php/bhoga?setlang=es
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema19 mai 2014 la 12:59
Subhas Chandra Bosewww.vavivov.com/art.php?id=175
Limba vorbita de daci
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema20 mai 2014 la 12:10
http://www.hanuancutei.com/forum/content/Cronica-Timpului/6982/Comparatie-Intre-Sanscrita-Si-Romana/
..............
Indian-Romanian Cultural Linkages

When the Indian Foreign minister visited Romania in 1983, a list of Indian classics and books translated into Romanian or books written by Romanians on India was made. It filled 50 pages and covered a. wide range; starting with Vedas, Upanishads, hymns, coins, history, geography, philosophy, culture and literature. It is easy to find complete works of Rabindra Nath Tagore, Prem Chand and others in Romanian. Tagore, who visited Romania in 1926, is a household name. In 1983, the writer saw up north at Iasi University, an exercise book which had an almost complete translation of Panini’s grammar done in 1883, by Romania’s all time great poet, Mihail Eminescu - a sort of Ghalib and Tagore rolled into one. He had studied Sanskrit at Berlin and had translated Ashtadhaya to take his mind off his depression.

Sanskrit has been taught in Romania since 19th century. Poets and intellectuals like Eminescu, Mircea Eliade and S.Al-George have brought Indian philosophy, religion, art, history and poetry to Romania and acted as interpreters to the West. Illiade had studied Sanskrit and Indian philosophy at Calcutta and Shanti Niketan in late 1920s and spent 6 months at an ashram in Rishikesh. Later he taught at Paris and Chicago and was a prolific writer on Raja yoga, Indian philosophy and mysticism. His book Maitreyi caused considerable controversy. It was made into a film too.

But the new Romanian generation is west and consumer oriented. There is a sad story of Dr Amita Bose, who had taught Sanskrit, Bengali and Indian culture in Bucharest for twenty years. She died soon after the change of regime, unwanted in her country of adoption and unsung in India, whose cultural ambassador she had become. But she left behind thousands of students, many still pursuing Sanskrit studies and Indian philosophy. Indian films with socialistic themes starring Raj Kapoor used to be very popular in communist era. Once again new Indian dance and song films with “dishim dishum” are becoming popular on Romanian TV channels.(Sursa:http://www.saag.org/papers10/paper921.html)
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema20 mai 2014 la 12:16
पितृ pitṛ [pā_2-tṛ] agt. m. qui protège | père | du. pitarau les parents (père et mère) | pl. pitaras myth. les ancêtres; les mânes | astr. ils président le nakṣatra de Maghās (Régulus) ainsi que celui de Mūlabarhaṇī (ε du Scorpion) || gr. πατηρ; lat. pater; ang. father; all. Vater; fr. père.
http://sanskrit.inria.fr/DICO/41.html#pitaras
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema20 mai 2014 la 12:20
Un articol scris de Amita Bhose

Cabala limbii sanscrite

"Cabala limbii sanscrite" - insemnarea se afla intr-un manuscris al lui Eminescu (ms. 2292, f. 34 v); dupa cateva file, la p. 38 v, urmeaza alta - "KABALLA (cartea-cheie) sanscrita", iar din nou, la f. 45 v, apare o incercare de a scrie cuvantul Kabala in litere devandgari. Scrierile apartin anului 1883, cand poetul a fost pasionat de lingvistica.

Eminescu a trait in tarile de cultura germana, intr-o perioada cand cultivarea indianisticii, mai ales a lingvisticii sanscrite, a atins apogeul in Occident. El a avut posibilitatea de a fi la zi cu ultimele dezvoltari in aceasta directie. Daca acceptam marturia lui Iordanescu, pomenita anterior, a si audiat cursurile de sanscrita conduse de Al. Weber. Totusi i s-a parut ca limba respectiva a fost invelita intr-un mister asemanator cabalei. Oricat de paradoxala ne-ar parea observatia lui Eminescu, ea n-a fost gratuita. Pentru a intelege rostul ei, este necesar sa consideram cateva aspecte sociologice ale civilizatiei indiene antice, factor responsabil pentru caracterul esoteric al limbii sanscrite.

Dupa cum se stie, sanscrita a fost limba literara, administrative si liturgica a subcontinentului indian, spatiul geografic care confine acum India, Pakistan si Bangladesh, pentru o lunga perioada istorica. Ea a fost adusa de indo-arieni in a doua jumatate a mileniului II i.e.n. si initial a fost limitata in partea de nord si nord-vest. Ulterior, o data cu propagarea culturii indo-ariene in sud si est - tema tratata in eposuri -, a fost raspandit si cultul limbii sanscrite in acele parti. Difuzarea limbii pe intregul teritoriu a fost completata in timpul dinastiei Gupta de la secolul IV pana la secolul VI e.n. Perioada respectiva a vazut inflorirea culturii indiene, mai ales a literaturii si a artelor plastice. Datorita scriitorilor, ca celebrul poet Kalidasa, limba sanscrita clasica a atins culmea evolutiei si a continuat sa fie lingua franca a subcontinentului pentru inca o jumatate de secol.

Desi a fost folosita pe o suprafata intinsa, sanscrita n-a avut numarul de vorbitori tot atat de mare. Populatia din nord vorbea diferite dialecte de origine sanscrita, iar cea din sud folosea graiuri de provenienta dravidiana. Oamenii cu statut inalt civil, militar sau intelectual, comunicau in sanscrita. Numele limbii insemnand "rafinat", se intelege ca preocuparea pentru aceasta atesta gradul de cultura a vorbitorului.

Textele sanscrite, fie scrise, fie orale, au fost interzise castei sudra, cea mai joasa in ierarhia sociala, cuprinzandu-i pe oamenii care munceau pe camp sau se ocupau de mestesuguri si care constituiau marea masa a poporului.
Restrictia a fost impusa mai intai din interese lingvistice, din motivul de a pastra rafinamentul atat de bine cultivat. Mai tarziu, problema a capatat dimensiuni sociale si religioase. O data cu cresterea rigorii sistemului de casta, inchistarea limbii a cunoscut un grad tot mai sporit. Desi Rgveda sustinea originea divina a celor patru caste (X, 90), in epocile ulterioare, casta sudra a fost cu totul subjugata, destituita. Intre multiplele drepturi ce i-au fost negate era si eel de a invata limba sanscrita - supranumita deva-bhasa sau limba divina.........
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema20 mai 2014 la 12:21
Tratatele lingvistice ale limbii sanscrite, intocmite de autorii englezi, au fost vehiculate in Europa; dupa ele au urmat gramatici sanscrite in franceza si germana. In cursul secolului XIX, un numar de clasicisti occidentali si-au insusit cunoasterea perfecta a acestei limbi. Existenta asemanarilor dintre latina, greaca si sanscrita a fost sesizata si semnalata de Jones. Lucrarea Eseu despre limba si intelepciunea indienilor (1808) a lui F. Schlegel a pus baza lingvisticii istorice si comparate, stiinta pe care a dezvoltat-o Franz Bopp (1791-1867), prin studiile sale asupra limbilor greaca, latina, sanscrita, persana si germana.

In a doua jumatate a secolului XIX, vestita colectie Sacred Books of the East (Cartile sacre ale Orientului) - colectia textelor filosofice orientale traduse in engleza - a vazut lumina tiparului sub ingrijirea lui F. Max Mtiller. Multe traduceri si exegeze de inalta valoare stiintifica au fost publicate si in limbile europene de mare circulate.

Dupa ce operele principale sanscrite au fost editate si traduse in Europa, brahmanii nu mai aveau cum sa ocroteasca limba sacra intr-o celula ermetica. Dar limba insasi isi pazea secretele.

Gandirea filosofica indiana a evoluat in acelasi ritm cu dezvoltarea limbii sanscrite, una completand-o si imbogatind-o pe cealalta. Termenii filosofici au fost inventati sau alesi din fondul lexical Sanscrit si ideile au fost exprimate in spiritul gramaticii sanscrite. Cele doua aspecte - foarte firesti de felul lor - au cauzat dificultati enorme in traducerea din sanscrita. Un mare numar de cuvinte sanscrite fiind polisemantice, semnificatia filosofica a multor termeni, de ex., nirvana, a fost supusa discutiei de-a lungul secoleior; de aceea s-au enuntat atatea pareri divergente. Dificultatea traducerilor a crescut si mai mult din cauza faptului ca, filosofiile europene neavand concepte similare, limbile europene nu dispuneau de vocabularul potrivit traducerii textelor sanscrite.

Cat priveste formularea, limbajul stiintific sanscrit fiind foarte concis, cuvintele compuse realizate prin diferite procedee de combinatie eufonica sau semnatica fiind interpenetrabile in mai multe sensuri si, pe deasupra, frazele nefiind supuse rigorilor topicii, intelegerea unei afirmatii in sanscrita impune stapanirea perfects a temei si totusi nu exclude un oarecare grad de subiectivitate. Traducerea unui text sanscrit intr-o limba europeana reprezinta deci interpretarea traducatorului, care nu totdeauna este aceeasi cu expunerea autorului. Problema exactitatii se ridica in cazul oricarei traduceri, din sau in orice limba, fapt care a dus la identificarea proverbiala a traducatoralui cu tradatorul. Dar riscul este foarte mare in transpunerea operelor sanscrite in limbile europene, fiindca India si Europa, cel putin Europa occidentala, au diferite structuri mentale. Doua sute de ani, engleza a fost, si este si acum, limba oficiala a Indiei, este limba de comunicare intre intelectualii din subcontinent; totusi, englezii si indienii au vorbit totdeauna doua limbi diferite.
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema20 mai 2014 la 12:22
Traducerile din sanscrita care aparusera in secolul trecut dau impresia ca traducatorilor le-a scapat ceva printre degete. Sentimental acela, credem noi, l-a indrumat pe Eminescu sa sesizeze un aspect cabalistic al limbii sanscrite. In pofida renasterii orientale, batrana Indie nu si-a destainuit secretul Europei.

Dar care a fost taina ce l-a intrigat pe Eminescu si l-a pus sa invete sanscrita ? Manuscrisele eminesciene stau ca un film al mintii poetului. Cele din ultimii ani ai vietii sale creatoare cuprind variante ale Luceajarului; intr-una din ele apare La steaua. Cele doua poezii leaga cerul cu pamantul, cosmicul cu teluricul. Caietele in care apar ciornele acestor poezii suntpline de notice stiintifice. Intr-unmanuscris, Eminescu si-a exprimat parerea ca Laplace trebuia sa cuprinda "cheia boltii" (Opere, vol. XTV, p. 1035). Problema cosmogoniei a fost totdeauna prezenta in constiinta poetului. Propria ipoteza cosmogonies si-a facut prima aparijie in Rugaciunea unui dac, s-a concretizat apoi in Scrisoarea I si a capatat o alta semnificatie in Luceafarul. In articolele anterioare am incercat sa analizam cum Eminescu a batut dramul cosmic pe urmele inaintasilor sai indieni.
Cu extraordinara sa capacitate intuitiva, poetul a inteles probabil ca armonia intre filosofie si stiinfa, intre anticiparea mitologica si afirmafia stiintifica poate fi realizata pe baza gandirii indiene, idee susfinuta astazi de cosmo-fizicieni. Din dorinta de a patrunde tainele creajiei, el a simtit nevoia sa parcurga textele originale indiene; de acolo s-a iscat interesul sau pentru stapanirea limbii sanscrite.

Adeseori ne-am intrebat ce-ar mai fi scris Eminescu, daca ar fi avut mai multe zile de trait si ar fi putut sa parcurga nemijlocit textele mito-filosofice indiene. Problema ne intriga nu numai din punct de vedere lingvistic sau literar, ci si din cel al filosofiei culturii. Daca gandirea indiana nu si-a gasit propria expresie in limbile Apusului, ea ar fi putut sa aiba un recipient mai adecvat in limba romana, fiindca structura mentala a poporului roman nu se deosebeste foarte mult de cea a popoarelor indiene. Afinitatea spirituala dintre India si Romania a fost semnalata de Lucian Blaga si cercetata de Sergiu Al-George in Arhaic si universal (Buc, 1981). Cultivarea limbii sanscrite de catre Eminescu ar fi putut sa aiba rezultate surprinzatoare.
Din nefericire, Eminescu n-a putut sa-si duca studiile sanscrite la capat. In secolul nostru, Theofil Simenschy a tradus unele opere importante din sanscrita in romana; confruntarea traducerilor insa cu textele originale da de banuit ca el s-a Iasat influentat de alfi traducatori. Gramatica sanscrita a acestuia (Buc, 1959) a fost aspru criticata in presa vremii, nu cu totul pe drept, iar contributia sanscritologica a cronicarului s-a limitat la acea recenzie. Cateva fragmente autobiografice ale lui Mircea Eliade dau impresia ca el ar fi invatat serios sanscrita la Calcutta, sub indramarea profesoralui S.N. Dasgupta, dar lucrarile sale stiintifice, mai ales teza de doctorat despre yoga, apanita in Revista de istorie si teorie literara, releva ca Eliade nu poseda cunostinte perfecte de sanscrita. Corespondenta lui Eliade cu Dasgupta, publicata in nr. 2-3/1986 ale aceleiasi reviste, aduce ample dovezi in sprijinul afirmatiei de mai sus...................
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema20 mai 2014 la 12:39
परिणीत (pariNIta)....Ce inseamna ''mariaj''...iar in alte traduceri se gaseste ....''logodna''.
In India sarutul in public este INTERZIS !!.
Se poate ca o sarutare , in public, a unui baiat si a unei fete consimtea logodna lor.
Este posibil ca la asemenea ceremonii ,special aranjate, sa se desfasoare mai multe ceremonii de logodna. Perechile se saruta , ritual, in public,si se face o singura ceremonie religioasa.
Deci.... परिणीत (pariNIta)....parinita.....In Romaneste avem .....PERINITA.
ce e ''perinita'' ?
DEX spune ; perinița, joc* popular românesc, de largă răspândire, intrat actualmente în circuitul internațional. Inițial dans ritual din ceremonialul nupțial, a devenit un joc social. P. este o horă (1) în desfășurarea căreia un dansator (dansatoare) purtând în mână o batistă și aflat în centrul cercului își alege o parteneră (partener) cu care se sărută după ce au dansat împreună: rolurile apoi se schimbă.
.....
Inițial dans ritual din ceremonialul nupțial
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema21 mai 2014 la 12:07
परिपतति { परिपत् } paripatati { paripat } verb =fly or run about...
Acest verb are multe intelesuri in Sanskrita,am ales traducerea ;''zbor''...pentru ca PARIPAT...poate fi pronuntat si ARIPAT.
..........
परिपाति { परिपा } paripAti { paripA } verb =protect or defend on every side...PARIPA....sau pARIPA.
Si acest verb are mai multe traduceri,insa am ales ;''a apara din toate directiile '' pentru ca se aseamana foarte bine cu o expresie Romaneasca (Moldoveneasca ) ---A LUA SUB ARIPA= a proteja,a ocroti, a incalzi (ca o closca cu pui )
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema22 mai 2014 la 13:26
PRADA ...
प्रद prada adj. giving , offering , uttering (f.) gift ,......
प्रददाति { प्रदा } pradadAti { pradA } verb pay , give away , give up , offer .....
प्रदमयते { प्रदम् } pradamayate { pradam } verb conquer ,
..........
प्रदापयति { प्रदा } pradApayati { pradA } verb caus. cause to give
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema22 mai 2014 la 13:40
हरितगर्भ haritagarbha adj. =containing a golden germ
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema27 mai 2014 la 13:56
CARPATI numele muntilor nostri.
In Sanskrita gasim trei cuvinte asemanatoare (ca pronuntie) ;
carpaTA चर्पटा = cioplit (piatra cioplita de catre Zei )
carpaTI चर्पटी = ravnit (aurul din Carpati ?)
carpaTa चर्पट = ambarcatiune (poate ca are legatura cu Noe si Potopul)
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema1 iunie 2014 la 14:05
Grăunte in Moldoveneste.
si in Sanskrita;....grAmin ग्रामिन् care inseamna ''verde''.
Este evidenta asemanarea cu ''graminee'' din limba noastra,sau ''gramineae'' in latina.
....
Surpriza cea mare vine de la cuvantul sanskrit ;....grAhin ग्राहिन् , care inseamna GRAUNTE.
Apoi vine;....garhin गर्हिन् ce inseamna CRESCUT...
..si.....cea mai mare surpriza;....grAme ग्रामे ce se traduce prin...GERMAN !!!!!
Mereu am simtit asta ;am stiut ca German...Germania....are ca radacina cuvantul GRAUNTE (samanta..sambure)...si cuvantul GERMINATIE.
Deutsche Land are corespondenta in limba noastra ...
Deutsche = DOICA.
DIN ACEST PUNCT POT SA MA AVENTUREZ INTR-O SPECULATIE ...SPECTACULOASA !
.....
GRAAL (Gral)...Santul Graal.....poate sa insemne ;...Sfantul GRAU....Sfantul SAMBURE...Sfanta SAMANTA.
Iisus este PAINEA VIETII !
Unde cautati voi Gtaalul----in sange ?!!!
Graalul este Samanta...Sfanta Samanta a PLANTEI PRIMORDIALE ----- Urpflanze----cum bine a inteles Goethe.
Graalul este chiar in numele tarii voastre --Germania !
Graalul ESTE pe ogoarele Moldovei !!!
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema3 iunie 2014 la 11:40
A SE RASTI verb....a vorbi tare,a tipa...
...........
रासते { रास् } ... rAsate { rAs } verb ......cry =tipat
......
रसति { रस् } ....rasati { ras } ....verb ...1 Par .....to scream =a tipa
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema5 iunie 2014 la 11:36
मिथ्या ...mithyA....IN ZADAR, ILUZORIU,FARA ROST
---------
In greaca veche ;Mytos... μῦθος = POVESTE despre fapte si personaje supranaturale....Care se mai traduce si prin ; poveste fantastica,fapte ,intamplari iluzorii.
------
Indraznesc sa afirm ca acest cuvant este de la noi,din Carpati, si ca anticii Greci l-au imprumutat de la Traci.
Tracii,in vremurile acelea ,fiind cu mult mai dezvoltati decat Grecii.
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema6 iunie 2014 la 13:41
चर्च .....carca ....charge = incarca
......
Pe langa cuvantul ''incarca'',mai avem CARCA....a duce in carca.
Aici avem si un cuvant cu aroma romantica ; चरक ...caraka.....cares = grijile.
A duce in ''carca'' ''grijile''.
.....
Poate ca frantuzescul caresser, (verbe transitif)...cu forma figurativa ; Entretenir une espérance ,inseamna sa ajuti pe cineva la caratul unei poveri, sau la indepartarea grijilor.
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema6 iunie 2014 la 13:51
रोग....roga.....sickness , disease = boala.
......
A se ruga pentru vindecare Zeului.
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema10 iunie 2014 la 12:23
ऊर्मिमत् ...Urmimat. Asa se pronunta..
Si cu ce se aseamana in Moldoveneste ?...fiziologic ?
Tine de ''urinare'',,,acesta este si sensul in Sanskrita.
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema12 iunie 2014 la 12:46
चौक्ष.....caukSa------ce se traduce prin ;CAUZA
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema14 iunie 2014 la 11:43
श्वस्ति , मङ्गलं भूयात् OMNE_Zeu sa va binecuvanteze !.....God bless you!
welfare
well-being
luck
well
.....
Que Dieu vous bénisse!
bien-être
bien-être
chance
bien
.....
Dio vi benedica!
benessere
benessere
fortuna
bene
.....
Да благословит вас Господь!
благосостояние
счастливо
удача
хорошо
...
Gud velsigne dig!
velfærd
lykkeligt
held
godt
....
Бог те благословио!
благостање
сретно
срећа
добро
....
Que Déu els beneeixi!
benestar
feliçment
sort
bé
....
God zegene u!
welzijn
gelukkig
geluk
goed
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema6 iulie 2014 la 10:25
Un alt cuvant Moldvenesc ce are radacina in Sanskrita....
CARPANOS ce inseamna zgarcit ,avar,calic.
कार्पण्य (kArpaNya ) =niggardliness ,parsimony , poverty...etc..etc...
Daca analizam acest cuvant ;कृपणम् ( kRpaNam ) miserably , pitiably....etc..etc...
Si un altul....कृपण ( kRpaNa ), adjectiv cu mltitudini de variante insa cu acelas sens ;miser , indigent.....etc..etc...ca substantiv masculin ,cu sensul de ;scraper , niggard....
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema6 iulie 2014 la 10:45
DARZ...Un om ''darz'' (dirz) .Acest cuvant provine din Sanskrita , धीर (dhIra ) =brave , self-possessed , resolute , persevering , thoughtful , constant.......etc, etc...
Este interesant de a face o legatura cu radacina verbului a lega, a tine strans ; { धृ } ( dhR ) ,deci a fi ''dirz'' ,a tine sub control evenimentele.
In Moldovneste avem un alt cuvant ; DARLOG ,ce inseamna ;harnasament,sitem simplu de curele cu care se inama calul, pentru a fi dirijat de vizitiu.
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema9 iulie 2014 la 11:38
BIR......A da bir......भीरु (bhIru ) =silver =argint.
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema10 iulie 2014 la 13:38
JALE.....loc de jale....temnita.
जाले ( jAle )....= jail =temnita
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema7 septembrie 2014 la 10:50
Necaz..sau in Moldoveneste ;'' Nacaz '' ,provine din Sanscrita ; .naz नश् ........
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema16 noiembrie 2014 la 09:41
MUT(Muta)..... मूक (mUka).....speechless, mute.
Este interesant de studiat legatura cu un cuvant din limba greaca ;MIT.....sau un altul ; MISTER.
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema23 noiembrie 2014 la 07:17
BASTINA=loc de nastere.....Si acest cuvant are origine Sanskrita----o bastina Sanskrita !----(basta ) बस्त = baza ,traduc englezii ....baza,adica echilibru ,stabilitate. de aici se formeaza cuvantul ''balast''.
Sau....(bAsta ) बास्त = bazat (based in engleza)
Dar se poate aminti un alt cuvant din Sanskrita ; (bahiHsthyin ) बहिःस्थ्यिन् care poate sa insemne bastion,fortareata iar ca adjectiv poate sa insemne ;fiind în afara
exterior
extern
(being outside
outer
external)
Oare ce semnificatie are ASOCIATIA BASTINA ? sau PLDM ?
Hmmm!...o sa vedem dupa 30 Noembrie.
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema29 noiembrie 2014 la 15:21
SCARMANA....A scarmana lana...sau a pedepsi pe cineva (al face sa tipe ). La fel si in Sanskrita.
सारणा sAraNA f. .....stretching out ,extension
sAraNA सारणा ....scream
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema14 decembrie 2014 la 07:40
A CULEGE..... चुलु (culu)...in englezeste '' cull''. Insa sunt mai multe sensuri ;verb
strânge
tighten, gather, collect, squeeze, clamp, cull
.......
culege
collect, pick, gather, reap, pluck, cull
......
alege
choose, elect, pick, select, single out, cull
.....
selecta
select, choose, cull, garble, pick
.....
spicui
glean, cull
.....
rupe
break, tear, rip, break in pieces, lacerate, cull
.....
Care este radacina pentru cuvantul CULT ?......si pentru CULTURA ?..etc...etc...
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema14 decembrie 2014 la 07:57
A FURA ....चुरा (curA)......furt
theft, robbery, burglary, thievery, defalcation, embezzlement
....
furat
stealing, thieving, theft
hoţie
theft, robbery, thievery, stealing, stealth, burglary
.....
mâncătorie
sapping, theft, waste, defalcation, slander
.....
prădăciune
marauding, plunder, robbery, theft
....
pungăşie
swindle, theft, thievery, confiscation, snap, fraud
....
şterpeleală
theft
....
sustragere
removal, theft, avoidance, abstraction
.....
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema25 ianuarie 2015 la 08:01
De la cuvantul चुरा (curA)....CURA....am plecat in cautarea sensului cuvantului CUR. Pare o gluma, si nu e ......
In latina .....in engleza -ASS- nu spune mare lucru. In franceza ...-CUL-...incepe a deveni interesant....CUL tura....un om CUL t...un om CUL tivat. In religie avem un CUL t.
In spaniola ,portugheza, italiana avem CULO,sau CULI....sau CULOS.
Un subiect peri CULOS....mus CULOS....CULI nar
CUR te....CUR tezan....CUR toazie
...........
Nu mai continui....cine e CUR ios pate sa mearga mai departe.....
Paaa!...Pe CUR and !
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema29 august 2015 la 13:25
रम्फति { रम्फ् } , ramphati { ramph } verb go (in engleza) A MERGE
In moldoveneste ,in limbajul obisnuit, sunt doua cuvinte apropiate ,in sens si in pronuntie ;RAMPA (un plan inclinat pentru a ajuta la trecerea unui obstacol ) si PASI ( a pasi...a merge...)
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema29 august 2015 la 14:21
cUrti चूर्ति .... curt ....Mai adaugam un ''S'' si avem SCURTI...
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema31 august 2015 la 11:33
रूप (rUpa)...form , appearance , figure, material form i.e. the organized body...etc...etc...In limba Moldoveneasca avem acest cuvant ''intrupat''. O sa-l scriu asa ;intRUPAt...sa se vada mai bine legatura.Mai avem cuvantul ,cu acelasi sens, ''incarnat''.
Este foarte curios cum in limba franceza se folseste cuvantul ;incarnation [in-car-na-tsi-òn]....si in engleza [Incarnation literally means embodied in flesh or taking on flesh], dar nici una din aceste limbi nu foloseste cuvantul ;CARNE [chair....flesh ]. Cuvantul CARNE se gaseste in limba latina,si limba roumaneasca. Deci la noi se utilizeaza si cuvantul ,de origine Sanskrita ;INTRUPAT, si cuvantul din latina INCARNA.....De ce ?
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema15 septembrie 2015 la 11:33
छुरति { छुर् } ..... churati { chur }.......''cutit'' , '' incizie'' ,poate sa mai insemne si ''cauza disparitiei'', infine ,acest cuvant are multe semnificatii.......... La noi ,in limba noastra avem aceste cuvinte ; CURA (tratament medical ) si CHIRURGIE
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema6 octombrie 2015 la 13:25
lipsa ....लिप्सा.......desire to gain , wish to acquire or obtain....A lipsi---lipsa.....Ceva care lipseste...si care trebuie inlocuit,dobandit,castigat,obtinut...etc...etc...
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema6 octombrie 2015 la 13:28
vastI वस्ती ....VAST
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema6 august 2017 la 12:18
!!!!
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema7 august 2017 la 08:00
Hiranyagarbha....Hiranyagarbha....ou...aur...prime...primordial...prime numbers
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema29 august 2018 la 03:55
Hiranyagarbha.
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema6 octombrie 2019 la 02:04
As
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Teleman Dan dThelema3 noiembrie 2019 la 09:23
!
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri