Nopti la Serampore P 5 final M. Eliade, audio

From Wikipedia, the free encyclopedia

Swami Sivananda
Krishnananda and Sivananda (right), circa 1945
Born	8 September 1887 Pattamadai, Tamil Nadu, India
Died	14 July 1963 (aged 75) Rishikesh
Birth name	Kuppuswami
Guru	Swami Vishwananda Saraswati
Philosophy	Yoga of Synthesis
Quotation	Be Good, Do Good.

Swami Sivananda Saraswati (September 8, 1887 – July 14, 1963) was a Hindu spiritual teacher and a proponent of Yoga and Vedanta. Sivananda was born Kuppuswami in Pattamadai, in the Tirunelveli district of Tamil Nadu. He studied medicine and served in Malaya as a physician for several years before taking up monasticism. He lived most of the later part of his life near Muni Ki Reti, Rishikesh.
He is the founder of The Divine Life Society (1936), Yoga-Vedanta Forest Academy (1948) and author of over 200 books on yoga, vedanta and a variety of other subjects. He established Sivananda Ashram, the location of the headquarters of The Divine Life Society (DLS), on the bank of the Ganges at Shivanandanagar, at a distance of 3 kilometres from Rishikesh.^[1][2][3]
 
      INTRODUCERE ÎN TANTRISMUL SECRET
MIRCEA ELIADE
TANTRISMUL a fost ultima descoperire făcută de ştiinţaoccidentală în materie de spiritualitate indiană. Dacă RELIGIAVEDICĂ, BRAHMANISMUL şi BUDISMUL sunt cunoscute şistudiate asiduu în Occident, de mai bine de un secol, studiulTANTRISMULUI este un „nou-născut”. Numai o parte din texteleTANTRICE au fost editate, foarte puţine au fost traduse, iaranaliza critică, istorică şi filosofică a doctrinelor şi procedeelorTANTRICE este abia la începuturile sale. În prezent, putemspune că nu există o lucrare de ansamblu asupraTANTRISMULUI, în timp ce găsim o mulţime de excelentemonografii asupra RELIGIEI VEDICE, BRAHMANISMULUI şiBUDISMULUI.Oare de ce ţine această întârziere sau, mai bine zis,această neglijenţă a indianismului occidental? În primul rând,considerăm că însăşi structura TANTRISMULUI - fenomen dificilde înţeles pentru un occidental care nu a pătruns încă suficientde bine celelalte mari sinteze, anterioare, ale spiritualităţiiindiene. TANTRISMUL este, prin urmare, ultima creaţie a Indiei.În el se concentrează, se întrepătrund şi se fecundează reciproctoate tradiţiile spirituale autentice ale Indiei, de la cele maivechi ritualuri VEDICE, până la cea mai recentă misticăVIŞNUITĂ.Dar această surprinzătoare concentrare de multiple tradiţiinu este sincretism. Este vorba aici, fără îndoială, de o nouăsinteză şi putem spune chiar că aceasta este cea maigrandioasă creaţie spirituală a INDIEI post-BUDISTE. Primiisavanţi occidentali, care au abordat textele TANTRICE secrete,nu şi-au dat seama, la prima vedere, de importanţa acesteimişcări spirituale. Pe de o parte, ei nu dispuneau încă de ocunoaştere precisă a doctrinelor, a tehnicilor şi, mai mult, nudispuneau de anumite tratate secrete TANTRICE; pe de altăparte, ei au judecat cam pripit şi superficial literaturaTANTRICĂ, cu prejudecăţile unui occidental al secolului al XIX-lea: s-au indignat în faţa a ceea ce ei numesc „harababură” şi„vorbăraie confuză” aparent prezentă în textele TANTRICE,considerându-le ca o adunătură plictisitoare de tehnici absurdeori puerile; apoi, ei au mai fost indignaţi în faţa mai multoraspecte, la prima vedere aberante, ale procedeelor TANTRICE,fiind în primul rând şocaţi de anumite practici sexuale stranii, 
pe care le-au interpretat „AD LITERAM” şi pe care, dinignoranţă, le-au confundat cu vulgarele orgii care pot fi întâlniteuneori în INDIA şi peste tot în lumea arhaică. Nu foarte curând aînceput să se înţeleagă că aceste practici secrete nu sunt delocvulgare şi că nu pot fi „despărţite” de un foarte mare interesfilosofic. Timp de mai multe generaţii, datorită ignoranţei,OCCIDENTUL a considerat TANTRISMUL drept o luxuriantă şipericuloasă degenerescenţă a spiritualităţii indiene. Până decurând, doar a vorbi despre TANTRISM era considerat ca cevade prost gust. Cred că actualmente avem dreptul să neîmpotrivim acestei prejudecăţi care, pe scurt, reflectămentalitatea pozitivistă şi excesiv moralizantă a europeanuluimijlociu la sfârşitul secolului al XIX-lea. Fiind vorba de unfenomen spiritual oarecum străin de tradiţiile noastre şi, prinurmare, dificil de înţeles şi de asimilat, TANTRISMUL reprezintăo nobilă şi cutezătoare creaţie a spiritului indian; fără îndoială,acelaşi spirit autentic care ne-a dat UPANIŞADELE, BUDISMUL şiVEDANTA. Din punct de vedere al structurii, nu există nici oîntrerupere de la UPANIŞADE la TANTRISM. Datele problemei aurămas aceleaşi, ele rezumându-se în ambiguitatea „realului” şiîn iluzia dualismului. Ceea ce este schimbat sunt mijloacele derezolvare a acestei probleme clasice a gândirii indiene: ele nuconstau numai în cunoaşterea metafizică promulgată deUPANIŞADE şi de VEDANTA, ci fac să intervină şi tehnicileyoghine; altfel spus, instrumentele cele mai sigure pentrucucerirea realului.Termenul „TANTRISM” este, în sinea lui, destul de vag.Cuvântul TANTRA - literal „urzeală” - semnifică, printre altele,„teorie”, „doctrină”, „sistem”. Este dificil de precizat când acesttermen a luat, în sanscrită şi în limbile vernaculare indiene,sensul particular pe care îl posedă astăzi. De altminteri,TANTRISMUL BUDIST are un nume special, VAJRAYANA, iarTANTRISMUL HINDUIST era cunoscut în Evul Mediu mai mult subnumele de ŞAKTISM, ŞIVAISM şi SAHAJA. Ceea ce numim în modobişnuit TANTRISM nu se lasă prea uşor definit în câtevacuvinte, căci există o multitudine de şcoli şi de curenteTANTRICE, în perpetuă osmoză: totuşi la o analiză atentă apar,în primul rând, cele două mari tradiţii: TANTRISMUL BUDIST,VAJRAYANA şi TANTRISMUL HINDUIST. În ciuda faptului că existăatât de multe ramificaţii, secte şi şcoli, câteva principii comunestau la baza fiecăreia dintre nenumăratele forme de TANTRISM.Vom expune în continuare numai aceste principii fundamentale. 
Din punct de vedere istoric, literatura TANTRICĂ BUDISTĂ,în speţă VAJRAYANA, începe să se afirme la începutul secoluluial VI-lea e.n., dar numai între secolele al VIII-lea şi al IX-leaINDIA întreagă, BUDISTĂ sau BRAHMANISTĂ, a căzut substăpânirea a ceea ce putem numi „moda TANTRICĂ”. Însăaceste probleme, legate de datele istorice, sunt departe de a fiîn întregime elucidate. Principiile şi metodele TANTRICE seîntâlnesc în cadrul câtorva şcoli BUDISTE încă înainte de secolulal VIII-lea, iar savanţi foarte distinşi cred că pot să fixezeînceputurile literaturii TANTRICE în secolul al II-lea e.n. Dupăcum se vede şi după cum se întâmplă mereu în INDIA, ceea cepare, la prima vedere, nou în TANTRISM este, în fapt, destul devechi. Practic, nu există aproape nimic în TANTRISM care să nuse găsească deja, într-o formă mai mult sau mai puţinelaborată, în RELIGIA VEDICĂ, în BRAHMANISM sau în BUDISM.De exemplu, secretul iniţierii şi al doctrinei revelate este VEDIC;ritualurile constituie o trăsătură distinctivă a BRAHMANISMULUI;meditaţiile şi contemplaţiile aparţin domeniului PANINDIAN alsistemului YOGA; iconografia şi panteonul sunt la fel de bineBUDISTE ca şi HINDUISTE; fiziologia ocultă este la bazadisciplinei HATHA-YOGA; mistica erotică nu este necunoscută întextele BRAHMANICE etc. Chiar şi când este vorba de unelement religios ce nu aparţine în mod cert religiei VEDICE şiBRAHMANISMULUI, cum ar fi prezenţa predominantă a MariiZeiţe sau ETERNUL FEMININ, acest element, clar nearian, esteautohton şi arhaic, el reprezentând aportul fundamental alspiritualităţii aborigene, anariene, la spiritualitatea HINDUSĂ.Astfel, în ochii unui neavizat, TANTRISMUL dă impresia unuiamestec de vechi tradiţii, când în realitate, el este o prefaceretotală a tuturor acestor elemente, fiind de fapt o sinteză făcutăîn vederea satisfacerii nevoilor religioase şi filosofice alehindusului din epoca modernă. Expresia „nevoi religioase şifilosofice” trebuie să fie înţeleasă în spirit indian, şi semnifică,înainte de toate, aspiraţia de a rezolva problema suferinţei şiignoranţei şi de a obţine, cu orice preţ, iluminarea supremă,care echivalează cu eliberarea, îndumnezeirea şi beatitudinea.Cît priveşte sintagma „epoca modernă”, noi o înţelegem însensul lui KALI-YUGA, „epoca întunecată”, ce a început deprecizează că doctrina lor a fost revelată de către Zeiţă, sauETERNUL FEMININ, special pentru folosul omului modern, omullui KALI-YUGA, adică a omului sceptic, inert şi decăzut. Dinacest punct de vedere, putem spune că, în ciuda faptului că 
este atât de hulit, TANTRISMUL reprezintă doctrina şi tehnicilespirituale tradiţionale cele mai adaptate condiţiilor şi nevoiloracestei epoci crepusculare. Din acest motiv, în TANTRISM serecunosc elemente arhaice, HINDUSE, BUDISTE, a căror valoarespecific TANTRICĂ, le conferă o cu totul altă dimensiune.Pentru a simplifica expunerea noastră, vom aminti încontinuare principiile şi tehnicile TANTRICE, nu în ordineaimportanţei lor, nici în cea a revelării lor în cursul iniţierii, civom ţine cont, în primul rând, de câteva trăsături specifice, pecare vrem să le punem în mod special în valoare. Ca oricedoctrină veritabilă, TANTRISMUL este revelat în mod unic,printr-o iniţiere a discipolului de către maestru. Îmbelşugataliteratură TANTRICĂ nu cuprinde nici un comentariu cu privire laadevărurile secrete revelate direct de GURU. Adevăratadoctrină, care este secretă, se transmite mai ales prin viu grai,de la om la om; tradus literal, „din gură în gură” (VAKTRATVAKTRANTARAM) cum spune KULACHUDAMANI TANTRA.„Secretul trebuie să fie bine păzit de „pacu”, sau cu alte cuvintede „ignoranţi”, de neiniţiaţi, afirmă acelaşi text. TANTRICIItrebuie să facă mereu distincţia între sensul „exterior” (BAHYA)şi sensul „interior” (ADHYATMIKA) al unui text; primul sens esteliteral, al doilea este totdeauna ocult.Pentru un asemenea motiv, o parte considerabilă de texteTANTRICE, având legătură cu procedeele secrete, esteredactată într-un limbaj ascuns, SANDHYA BHASHA, un „limbajcrepuscular”, devenind, prin urmare, tocmai din această cauză,aproape ininteligibilă fără ajutorul unui iniţiat. Caracteristicaacestui „limbaj crepuscular” este multivalenţa semnificaţiilor.Se pune deci problema utilizării cheii exacte, pentru a puteadescifra sensul precis al procedeului propus. Căci, în acestlimbaj obscur cu dublu sens, o stare de conştiinţă este adeseoriexprimată printr-un termen erotic, iar terminologia fiziologicăeste bogată în valori cosmologice. Astfel, „lotusul”, simbolmetafizic prin excelenţă, este interpretat în limbajul secret, caBHOGA (uter, matrice). „Trăznetul” („Săgeata de fulger”),VAJRA, semnifică LINGA, dar şi CUNYA, vidul beatific metafizic.O venă descrie, la fel de bine, un „organ mistic”, o posturăyoghină sau o stare specială de conştiinţă. Prin urmare, texte,în aparenţă având un caracter pur speculativ, au în realitate osemnificaţie ocultă erotică şi invers. Iată, ca exemplu pentruprima categorie, un vers din DOHA-KOCA (după SHAHIDULLAH):„Imobilul înglobează gândirea de iluminarea în ciuda prafului care-l ornează. Vedem sămânţa lotusului firesc preţuită înpropriul corp.” Comentariul sanscrit explică acest vers în felulurmător: dacă în MAITHUNA, adică în uniunea sexualătransfiguratoare, fără sfârşit, CUKRA (sperma) rămâne fără a fiemisă, simultan gândul rămâne şi el imobil.Iată în continuare un al doilea exemplu. Un vers dinTANTRATATTVA ne asigură că, dacă: „Bând, bând, bând mereunoul, cădem la pământ, şi dacă ne ridicăm şi bem din nou -eliminăm riscul unei existenţe viitoare”, adică obţinemeliberarea supremă. Comentariul spune: „În timpul primuluistadiu al lui SATCAKRA SADHANA (tehnica yoghino-tantrică destăpânire a celor şase centri nervoşi numiţi CHAKRA), neofitul(SADHAKA) încă nu poate să-şi suspende suflul pentru un timpsuficient de lung, care suspendare singură i-ar permite săpractice concentrarea şi meditaţia (prevăzute) în cazul fiecăruiadintre aceşti (şase) centri. El nu poate, prin urmare, să reţinăKUNDALINI în SUSHUMNA (vena mistică yoghină) dincolo decapacitatea sa de a-şi reţine suflul (KUMBHAKA). De aceea, eleste obligat să revină pe pământ - adică în MULADHARACHAKRA (care se găseşte la baza coloanei vertebrale şi careeste centrul „elementului pământ”), după ce a băut ambroziacelestă. Neofitul trebuie, prin urmare, să practice acestexerciţiu de nenumărate ori, iar printr-o practică atentă şicontinuă, cauza unei noi existenţe (dorinţa) este definitivîndepărtată” (de aici rezultând eliberarea). Ne dăm seama,după aceste două exemple, de marea dificultate de a înţelegeperfect sensul ocult al unui text TANTRIC. În foarte multe cazurise remarcă faptul că s-au luat toate măsurile pentru a-i rătăcipe neiniţiaţi. Trebuie să adăugăm că natura însăşi a disciplineiTANTRICE obligă pe autorul unui text să întrebuinţezeSANDHYA-BASHA, „limbajul crepuscular”. Căci o iniţiere tantricăse îndeplineşte urmând diferite nivele bine conturate. Deasemenea, anumite şcoli TANTRICE nu practică decât foarte rarşi numai în situaţii excepţionale, procedeul uniunii amoroaseceremoniale - în timp ce în alte şcoli, cu precădere în SAHAJYA,iniţierea şi iluminarea este bazată pe MAITHUNA. Totuşi,lucrările acestor şcoli diferite sunt utilizabile pentru orice şcoalăTANTRICĂ. Căci adevărata revelare este aceeaşi, fiind obţinutăcu ajutorul unei MUDRA YOGHINE sau al unei NAYIKA; cu altecuvinte, ea poate să fie atinsă la fel de bine cu ajutorul uneifemei sau chiar direct cu ajutorul gândirii. Pentru ilustrare,semnalăm că este greşit să se interpreteze (în sens TANTRIC -n.t.) termenul DOMBI, care înseamnă „spălătoreasă”, prototipulunei femei frumoase, vitale şi foarte senzuale din castainferioară. Nu ne îndoim însă că în multe din orgiile TANTRICE încare toţi participanţii îşi controlează energia sexuală, femeile decastă inferioară, frumoase, vitale şi senzuale, joacă un roliluminator bine definit. Pe când în tratatul secret DOHAKOCA,DOMBI semnifică NAIRATMA, inexistenţa sinelui, sau chiarCUNYA, „vacuitatea”. Un text ca acesta: „O, DOMBI! tu eştitoată numai fericire!... Unii spun că eşti teribilă şi copleşitoare,dar mai ales înţelepţii te reţin la pieptul lor... O, DOMBI! nu estenimeni mai senzuală şi mai fermecătoare ca tine...” - poate fiinterpretat ca referindu-se la o experienţă amoroasă reală sauca la o experienţă spirituală extatică provocată de bruscarevelare a vacuităţii universale. Această ambiguitate cu privirela structura experienţei, o reîntâlnim în toate celelalte procedeeTANTRICE. Se constată, de asemenea, o permanentăîntrepătrundere a diferitelor nivele vibratile ale realului. Maiexact, TANTRICUL se sileşte să se ancoreze, la început, înconcretul imediat - şi să îl transfigureze mai târziu; cu altecuvinte, el urmăreşte să trezească energiile binefăcătoarecosmice adormite în toate obiectele şi fiinţele umane pregătitecare îl înconjoară. Din această cauză, iniţierea şi tehnicileTANTRICE acordă o maximă importanţă icoanelor, statuilor,obiectelor rituale (YANTRAS, MANDALAS, vase, flori, tămâieetc.). Dar aici este totdeauna vorba de transfigurarea acestorobiecte şi de revelarea inefabilă a veritabilei lor esenţe, careeste, inutil să o repetăm, o esenţă cosmologică divină.Pronunţarea corectă a sunetelor de rezonanţă sacre, MANTRASsau DHARANI - a căror semnificaţie ascunsă şi pronunţie suntrevelate de GURU în diferitele grade ale iniţierii - dobândeşte înTANTRISM un rol capital. Aceste formule de punere la unison,aceste sunete orale sau mentale, formate uneori dinonomatopee sau din silabe complet ininteligibile, devin un„vehicul” eficient în vederea concentrării. Un text canonic caSADHANAMALA nu ezită să exalte puterea cu adevăratnelimitată a acestor „sunete secrete de consonanţă”. „Existăoare ceva care să nu se poată face prin intermediul diferitelorMANTRAS, dacă acestea sunt emise şi aplicate conformregulilor?” MANTRA LOKANATHA, printre altele, poate anuladefinitiv cele mai mari păcate, iar MANTRA EKAJATA este atâtde puternică încât, în acelaşi moment când se pronunţă, omuleste la adăpost de orice pericol şi atinge înţelepciunea şi   sfinţenia lui BUDDHA. Toate SIDDHIS-urile, puterileparanormale, indiferent de care natură ar fi ele - de la succes îndragoste până la realizarea accelerată a mântuirii - sunt cuuşurinţă obţinute prin asemenea sunete secrete MANTRAS.Eficacitatea nelimitată a MANTRAS-urilor este datorată laceea ce în realitate sunt MANTRAS-urile, sau cel puţin potdeveni printr-o emisie, permiţând fiinţei să intre în rezonanţă cufocare ascunse sau cu „obiectele” pe care le reprezintă. Astfelapare evident că fiecare forţă inteligentă cosmică şi fiecaregrad de sfinţenie posedă o BIJA-MANTRA, un „sunet subtil” careeste „sămânţa”, „suportul” sau, mai bine zis, fundamentul lor.Repetând cu consecvenţă, interiorizat conform regulilor,această BIJA-MANTRA, practicantul iniţiat îşi însuşeşte foarterepede esenţa sa ontologică şi astfel se contopeşte într-omanieră inefabilă, concretă şi imediată cu PUTEREA COSMICĂ,cu starea de sfinţenie etc... MACROCOSMOSUL întreg, cu toateplanurile şi modurile sale de existenţă, se manifestă într-unmare număr de MANTRAS; Universul este sonor, aşa cum este şicromatic, formal, substanţial etc... O MANTRA este un „simbol”al energiei subtile, secrete în sensul arhaic şi primitiv altermenului; cu alte cuvinte, ea este, în acelaşi timp şi„realitatea” simbolizată şi „semnul” simbolizant. Între MANTRA-YANA TANTRICĂ şi iconografie există o perfectă concordanţă:căci, fiecărei stări spirituale şi fiecărui grad de sfinţenie îicorespund o imagine, o culoare şi o literă specială. Meditândasupra culorii sau sunetului „subtil” (MANTRA) care îicorespunde, se penetrează prin rezonanţă lăuntrică într-oanume stare de manifestare supraumană, care se amplifică îniniţiat sau care, cu alte cuvinte, se asimilează cu o stareyoghină, cu O MARE PUTERE COSMICĂ etc...Macrocosmosul, aşa cum este revelat de concepţia secretăTANTRICĂ, este o vastă ţesătură de forţe şi energii subtilemisterioase, aceste forţe fiind aceleaşi cu cele care pot fi treziteşi amplificate în fiinţa şi în corpul uman, prin tehnicile fiziologieioculte. Conform cu aceasta KAULAJNANA-NIRNAYA ne învaţăcum trebuie să fie focalizate diferitele MANTRAS în CHAKRAS,„centrii” pe care fiziologia ocultă indiană îi situează în interiorulfiinţei şi corpului fizic uman. Uneori, MANTRAS-urile sunt precisfixate în unele părţi ale corpului. Pentru a nu da decât un singurexemplu, redăm, din micul tratat HASTAPUJAVIDHI, editat şitradus de L. FINOT, o meditaţie, graţie căreia degetele mâiniistângi sunt identificate cu cele cinci elemente subtile de bază şi cu cele cinci divinităţi şi, în acelaşi timp, ele sunt asociate cucele cinci silabe mistice şi cu anumite culori subtile, respectivalbă, galbenă, roşie, neagră şi verde, fiecare dintre acestea,spune textul, fiind apoi „impuse” pe unghii. Aceste silabereprezintă VAIROCANA, AMITABHA, AKSHOBHYA,RATNASAMBHAVA, AMOGASIDDHI, care sunt cei cinci DHYANA-BUDDHAS.O concepţie similară explică importanţa acordată înTANTRISM iconografiei. Imaginile devin „suporturi” necesare alemeditaţiei. O imagine trebuie să fie „vioaie”, adică energizată şidinamizată, în final ea fiind asimilată în fiinţă. Între iconografie,liturghie (orală sau mentală) şi meditaţia yoghină există orelaţie organică. Imaginea, ca şi sunetul de rezonanţă(MANTRA) nu sunt decât un „vehicul” în concentrarea yoghină.În TANTRISM, concentrarea semnifică operaţia prin care seconstruieşte o imagine mentală a divinităţii şi procesul dedinamizare a acestei imagini, sau altfel spus, „însufleţirea” sa,transformarea şi transfigurarea sa din simbol în experienţă. Nunumai imaginile divine pot fi interiorizate, ci şi realitatea sinelui,locurile de adoraţie etc. KAULAJNANA-NIRNAYA, mai ales, dărecomandări cu privire la realizarea adoraţiei dedicatesimbolului iconografic al lui SHIVA, LINGAM-ul: prima floare carei se oferă acestuia este AHIMSA, în sens propriu ea înseamnănon-violenţă; după aceea i se oferă revelarea şi stăpânireasinelui aspirantului, bunătatea, urmărirea idealului etc., pescurt, se aspiră la trezirea şi amplificarea anumitor virtuţiindispensabile concentrării şi practicii yoga. În acelaşi text serecomandă să interiorizăm locurile celebre de pelerinaj; a leinterioriza, înseamnă de fapt să le localizăm cât mai clar încorp, pentru ca să le punem în legătură cu diferite „vene” sau„nervi” ale fiziologiei oculte ce ne permite accesul la anumiteFOCARE ASCUNSE din Macrocosmos. Această interiorizare nu sevrea însă niciodată o abstractizare. Corpul uman nu îşi pierdeniciodată corporalitatea, dar, prin eficienta disciplină TANTRICĂ,corpul fizic se dilată la nesfârşit, se cosmicizează, iar o parte dinsubstanţa sa este transmutată în energie şi astfel setranssubstanţializează. Condiţia obişnuită limitată fizică şifiziologică a omului profan este gradat depăşită, chiar abolită;activităţile senzoriale ating grade de rafinament şi proporţiihalucinante, în urma nenumăratelor identificări ale organelor şiale funcţiilor fiziologice cu regiuni macrocosmice, cu aştri, cuPUTERI COSMICE etc. Dar, repetăm, corpul fizic joacă un rolpreponderent în TANTRISM şi aceasta este cauza întâietăţiiacordate fiziologiei şi experienţei carnale. Din acest punct devedere, TANTRISMUL poate fi considerat drept doctrina şitehnica prin excelenţă a omului decăzut al lui KALI-YUGA. Înepoca noastră, afirmă textele, ascetismul absolut şicontemplarea exclusiv metafizică nu mai sunt aproape deloccapabile să rezolve problema dificilă pusă de condiţia umană,care constă în descoperirea unor tehnici rapide şi eficiente ceurmăresc a aboli suferinţa şi iluzia, pentru a cuceri libertateaspirituală şi beatitudinea. Împotmolit în materie şi scepticism,omul modern, omul lui KALI-YUGA, trebuie să-şi înceapăascensiunea pornind chiar de la această materie, fără cavreodată să se îndepărteze de sursa sa vitală, care rămâneenergia sa creatoare sexuală pe care el trebuie să o controlezeperfect. Ascetismul indian vechi a redus corpul fizic la o enormăpiedică. TANTRISMUL nu numai că regăseşte si revalorificăcorpul fizic, dar îi amplifică posibilităţile spirituale latente şi îlconsideră ca pe o condiţie sine qua non a eliberării. „Fără uncorp fizic armonios şi plin de vitalitate”, spune HEVAJRATANTRA, „nu există beatitudine supremă.”. „Fără un corp fizicsănătos şi plin de vigoare, nu este nici perfecţiune, nicibeatitudine”, afirmă la rândul său, SRI-KALACHAKRA-TANTRA.Iar în DOHAKOSHA SARAHA se scrie: „Aici, în propriul tău corp,se găseşte GANGELE şi JUMNA, PITHAS-urile şi UPAPITHAS-urile.Nu am văzut nici un loc de pelerinaj şi nici un loc de beatitudinecomparabil cu corpul meu.”. Un alt text vorbeşte despreyoghinul KANNA, care „se bucură permanent în corpul său de ostare beatifică de non- dualitate.”Importanţa corpului fizic în TANTRISM este sporită de faptulcă nu numai constelaţiile zodiacale, astrele, locurile depelerinaj, templele, zeii, Marile Puteri Cosmice şi stările lorcorespondente de sfinţenie sunt cu precizie localizate în diverseorgane mistice - dar aceasta (importanţa) este totodată sporităşi de principiile metafizice care, de asemenea, au focareminiaturale (analogice) ce se află în corp. Astfel, în anumitetexte orientale secrete este menţionat că cele trei KAYA(corpuri) ale BUDISMULUI MAHAYANIC sunt localizate în cele treiplexuri (CHAKRAS). După BUDISMUL TANTRIC, PRAJNA,Înţelepciunea Supremă, manifestarea Zeiţei, sau ETERNULFEMININ, se găseşte adormită în regiunea lui MULADHARACHAKRA (care se află localizată în şi în afara corpului fizic, lanivelul zonei dintre anus şi sex), în timp ce UPAYA, adică tehnica, procedeul asimilat lui BUDDHA VAJRA-SATTVA, se aflălocalizat în regiunea creierului (SAHASRARA). Scopul esenţial aldisciplinei TANTRICE este să trezească Zeiţa (ETERNULFEMININ) PRAJNA şi să o facă să urce de-a lungul corpului (maiales prin centrul coloanei vertebrale), până ce atinge BUDDHA(SUPREMUL MASCULIN) VAJRA- SATTVA şi să se unească cu el(în SAHASRARA). În diversele forme ale TANTRISMULUI HINDUS,SHIVA (SUPREMUL MASCULIN), principiul Conştiinţei Pure sauSPIRITUL DIVIN, se află în SAHASRARA, lotusul subtil cu o mie depetale al regiunii cerebrale, iar SHAKTI, Zeiţa (ETERNULFEMININ), principiul forţei creatoare universale, se află înMULADHARA-CHAKRA, sub forma unui mic şarpe (KUNDALINI),încolăcit acolo de trei ori şi jumătate. La fel ca şi în TANTRISMULBUDIST, scopul tehnicii TANTRICE secrete hinduse, este de atrezi Zeiţa (ETERNUL FEMININ) şi de a o uni plenar cu SHIVA(SUPREMUL MASCULIN), atingând astfel starea de beatitudinedătătoare de deplină libertate.De altfel, de foarte multe ori, întâlnim, în aceeaşi măsură,un mare număr de alte localizări şi omologări (în Microcosmosulfiinţei umane) ale principiilor subtile, metafizice şi cosmologiceîn interiorul corpului uman. Astfel, în virtutea acestor omologărişi corespondenţe, partea dreaptă a corpului este masculină (+),iar partea stângă feminină (-), prin imitarea deloc întâmplătoarea lui SHIVA, sub forma sa androgină, bisexuată,ARDHANARICVARA. Pentru TANTRISMUL VISHNU- it, RADHA,păstoriţa legendară plină de farmec şi feminitate dinVRINDAVAN, amanta zeului KRISHNA, corespunde părţii stângi aomului, iar KRISHNA părţii sale drepte. Omul pe deplin armoniosşi perfect, prin analogie cu RADHA şi KRISHNA, este un completşi minunat androgin. Cu toate acestea, mai ales în KALI-YUGA,androginia umană, care echivalează cu transcenderea glorioasăa dualităţii (masculin-feminin; (+)-(-); Soare-Lună) cuperfecţiunea şi cu beatitudinea, nu poate fi obţinută uşor, plăcutşi repede numai prin tehnici meditative şi contemplative. Suntnecesare, pentru a o obţine, multiple, plenare şi profundeexperienţe concrete, de natură sexuală, cu fiinţe umane (pentrucare resimţim o intensă dragoste şi) care aparţin celor 12constelaţii zodiacale pe care le cunoaştem cu toţii. Asemeneatrăiri amoroase beatifice şi plenar transfiguratoare, în carefiecare dintre cei doi iubiţi îşi controlează în totalitate energiasexuală, sunt singurele capabile să trezească în mod plăcut şifoarte repede cele două principii polare adormite (la femeie 
principiul MASCULIN este „adormit”, iar la bărbat principiulFEMININ este „adormit” sau, cu alte cuvinte, în stare potenţială)în corpul uman şi, prin urmare, să accelereze în mod euforicrealizarea unirii profunde şi dătătoare de PUTERE dintreKRISHNA şi RADHA; UPAYA şi PRAJNA; SHIVA şi SHAKTI; Soare şiLună; masculin şi feminin; (+) şi (-).Dată fiind importanţa metafizică a principiului feminin(SHAKTI) - reprezentând, în TANTRISMUL HINDUS, aspectul activşi creator al Naturii şi realităţii cosmice - este, sperăm acum,uşor de înţeles rolul esenţial jucat de femeile frumoase, vitale,rafinate şi senzuale în toată metodologia TANTRICĂ. În modsigur, chiar putem spune că TANTRISMUL este reîntoarcerea lareligia Mamei şi a ETERNULUI FEMININ, la religia arhaică ce adominat India pre-ariană a preistoriei, la fel cum a dominat şiaria afro-euroasiatică în totalitatea sa. Dar, de data aceasta,este vorba de ceva în plus faţă de o simplă devoţiune(cucernicie) către Mamă, către Marea Zeiţă sau ETERNULFEMININ al fertilităţii cosmice: este vorba aici de rezolvareaproblemei durerii existenţei şi de recucerirea rapidă a libertăţiişi beatitudinii spirituale. În TANTRA YOGA scopul comuniuniiamoroase profunde şi plenar transfiguratoare în care cei doiiubiţi îşi controlează perfect energia sexuală, este, aşa cumdorim să arătăm, integrarea principiilor polare ((+) şi (-)) aleomului, transformarea sa accelerată într-un minunat androgin.Dar este vorba, de asemenea, şi de un alt aspect: semnificaţiarevoluţionară a acestor practici TANTRICE, aici fiind vizate înspecial practicile BUDISMULUI târziu. Importanţa acordatăfemeii frumoase, vitale, senzuale, rafinate şi inteligente, unireaamoroasă şi sexuală ridicată la rang de instrument al eliberării,apologia orgiei în care toţi participanţii şi participantele îşistăpânesc şi îşi sublimează foarte bine energia sexuală - toateacestea constituie o evidentă manifestare revoluţionară ridicatăîmpotriva metafizicii dogmatice, a moralei osificate şi a religieivechi. Legile sociale, prejudecăţile şi principiile etice trebuie săfie complet abolite în asemenea situaţii excepţionale, pentru căsunt mai mult sau mai puţin iluzorii, parţiale şi limitatoarepentru fiinţa umană ce aspiră la LIBERTATEA DEPLINĂ. Într-olume EFEMERĂ, plină de APARENŢE şi lipsită de realitateontologică, unde totul este iluzoriu, TOT ceea ce este permiseste cu putinţă şi deci REALIZABIL - cu condiţia ca cel sau ceacare uzează din plin de aceste libertăţi depline să nu secomporte NICIODATĂ ca un sclav, ca o fiinţă DEPENDENTĂ până la „înlănţuirea” în PATIMĂ, ca un „ignorant” (PACU), ciSIMULTAN să realizeze continuu, profund şi DETAŞAT, lipsa derealitate funciară a oricărui aspect şi lucru profan.Sunt, din această perspectivă, aproape inutile riturile demodă veche, fie ele chiar şi VEDICE; inutilă este de asemenea,renunţarea ascetică în care potenţialele fiinţei, cum ar fi celsexual, nu sunt complet transmutate şi sublimate în energiespirituală, divină; inutile sunt rugăciunile rostite mecanic şilipsite de o trăire elevată şi profundă. Important este să seatingă starea beatifică de vacuitate, graţie căreia trecemdincolo de multitudinea de forme iluzorii cosmice pentru apătrunde extaziaţi în realitatea ultimă, divină, ascunsă înîntregime ochilor şi conştiinţei neiniţiaţilor şi neiluminaţilor. Prinurmare, datorită faptului că permanent trăim într-o lume ailuziilor şi a aparenţelor, trebuie să fim totdeauna capabili sărealizăm tot ceea ce este permis şi binefăcător. Nu întâmplător,un text TANTRIC secret de importanţa lui GUHYA-SAMAJATANTRA afirmă hotărât că: „nimeni nu reuşeşte şi nu va reuşi săobţină atât de repede şi într-un mod atât de plăcut perfecţiuneadivină prin realizarea unor tehnici dificile şi plictisitoare; căciperfecţiunea spirituală şi eliberarea supremă pot fi cu uşurinţăcucerite prin satisfacerea intensă, profundă şi PERFECTSTĂPÂNITĂ a tuturor dorinţelor”. Acelaşi text precizează însă căactul AMOROS-SEXUAL CU EJACULARE (DESCĂRCARE) nu esteniciodată ACCEPTAT sau permis şi că TANTRICUL adevărat nupoate şi nu trebuie să ucidă vreodată nu contează ce animal, căel nu trebuie să mintă, să fure, însă poate oricând iubeşte săcomită adulterul. Căci, aşa cum spune un BODHISATTVA,„conduita perfect controlată şi transfiguratoare chiar şi atuncicând noi permanent acţionăm în conformitate cu pasiunile şiataşamentele noastre (RAGACARYA) este din multe puncte devedere asemănătoare cu conduita sublimă a unui BODHISATTVA(BODHISATTVA CARYA) şi, tocmai de aceea, acest gen demanifestare este conduita cea mai bună (AGRACARYA) în cazulunei fiinţe umane care urmăreşte să evolueze spiritual”. Cu altecuvinte, toate contrariile efemere sunt la rândul lor iluzorii, daraceasta nu înseamnă niciodată că răul extrem ar putea coincidecu binele divin, extrem. Condiţia de BUDDHA nu poate -niciodată în limitele acestei mări de aparenţe - să coincidă cuextrema ignoranţă şi răutate (prezente în aspectul lor dinamic),toate acestea pentru simplul motiv că în cazul REALIZĂRIIDIVINE singur „vidul” beatific şi universal este tot ceea ce există 
şi, în afara lui, restul care rămâne este atunci lipsit de realitateontologică.Este uşor de înţeles reacţia furibundă a mediilor ortodoxe înfaţa acestor tehnici foarte eficiente, care doar în aparenţă suntlipsite de orice valoare religioasă. Semnalăm, în legătură cuaceasta, un text TANTRIC, MAHA-CINA-KRAMAKARA, carepovesteşte cum înţeleptul VASISTHA, fiul lui BRAHMA, l-a rugatpe VISHNU să-l lămurească cu privire la unele învăţături ale luiBUDDHA, referitoare la adorarea Marii Puteri Cosmice TARA. Ela pătruns în „marea ţară CINA” şi a văzut o statuie a luiBUDDHA înconjurată de o mulţime de amanţi şi amante care, îndiferite jocuri amoroase, se abandonau extazului erotic.Surpriza înţeleptului s-a transformat imediat în şoc şiscandalizare: „Iată practici contrare VEDAS-urilor!” a strigat elrevoltat. O voce copleşitoare şi puternică, auzindu-se depretutindeni din înalt, a corectat imediat greşeala sa: „Dacă tuvrei cu adevărat, spunea vocea, să cucereşti divinele favoruriale lui TARA, atunci o poţi face mult mai repede prin intermediulacestor practici amoroase, prin care tu trebuie să urmăreşti sămă adori.” El s-a apropiat atunci plin de iubire de statuia luiBUDDHA şi a cules de pe buzele acesteia o lecţie neaşteptată:„Femeile frumoase şi puternice sunt pentru bărbaţii virili şicapabili să se stăpânească, precum zeiţele; femeile armonioaseşi pline de vitalitate sunt însăşi viaţa, femeile active şidrăgăstoase sunt parabola cea dătătoare de fericire în amor.Fiţi mereu în gând şi în faptă printre femei, dar stăpâniţi-văperfect şi nu vă lăsaţi niciodată subjugaţi de ele sau prinintermediul lor!”Totuşi, nu trebuie nici o clipă să pierdem din vedere faptulcă aici, ca şi în alte situaţii, nu este deloc vorba doar de o orgieordinară. MAITHUNA, sau comuniunea amoroasă perfectcontrolată şi profund transfiguratoare graţie intensităţii trăirilor,este un procedeu erotic complex ce vizează sublimareasuperioară a energiilor sexuale masculine şi feminine, în caretoţi participanţii sunt transsubstanţializaţi; datorită acestorrezonanţe excepţionale, actul amoros uman, organic, devine unmoment misterios şi beatific în care conştiinţele fuzionate aleiubiţilor angrenaţi ajung gradat să participe plenar la starea deconştiinţă cosmică, divină. Textele TANTRICE repetă adeseaacest aforism: „Prin aceleaşi acte şi trăiri amoroase frenetice,care uneori au făcut să cadă mulţi oameni, care nu se controlauCI ERAU CONTROLAŢI DE FORŢELE GIGANTICE DECLANŞATE, înInfern, timp de milioane de ani, yoghinul TANTRIC ce secontrolează perfect şi stăpâneşte permanent energiile infinitepe care le declanşează, obţine fericirea nepieritoare şieliberarea sa finală!” „Plăcerile perfect controlate şi cât maibine sublimate în energii divine date de simţuri, amor, desfătareşi jocuri de dragoste cu femei frumoase şi afectuoase, sunteliberare pentru cel ce ştie şi este capabil să se controleze, fiindpăcat mortal ce conduce la vlăguire şi decădere pentru ceineiniţiaţi care sunt sclavii simţurilor şi robiţi de patimi...Yoghinul liber şi detaşat de fructele acţiunilor sale gustă din plinplăcerile simţurilor mai ales pentru a le ajuta astfel pe fiinţeleumane ce au nevoie să fie impulsionate prin AMOR şi nu doarpentru simţurile sale. El traversează ACTIV, dar completdetaşat, toate păcerile şi bucuriile sublime ale amorului, făcând-o înainte de toate să fie cât mai fericită pe iubita sa şi, dinaceastă cauză, nici un rău sau vreun ataşament egoist nu îlmurdăreşte... Chiar plin de dragoste, el este şi rămâne mereupur, aşa cum sunt băieşii cei jucăuşi şi plini de candoare ce seaflă la râu. „Cel mai intens extaz amoros pe care mai mereuurmăreşte să-l trăiască empatic yoghinul, este acela de a o facesă fie cât mai fericită şi copleşită de extaz amoros pe fiinţaumană pe care o iubeşte.”În rezumat, TANTRISMUL veritabil trădează în structura saprofund enigmatică chiar paradoxul realităţii ultime şi cel alcondiţiei umane. El urmăreşte să se ancoreze în concretul celmai fiziologic, dar numai pentru a avea astfel o energie uriaşăce îl va ajuta gradat după aceea să transsubstanţializeze şi sătransmute în forme misterioase de energie acest concret,pentru a descoperi în cele din urmă în el (graţie sublimării),principiile intime, divine ale Vieţii Cosmice. El face adeseori apella prezenţe feminine, armonioase, frumoase, senzuale, vitale,rafinate şi inteligente care, în unele situaţii sunt materiale şiconcrete, iar în alte situaţii sunt pur arhetipale şi ideale, darnumai în scopul de a trezi, redescoperi şi amplifica identitateafunciară între principiul feminin şi cel masculin. „Tu, o, adoratăZeiţă (DEVI), fermecătoare precum o divină minune, îi spuneSHIVA lui SHAKTI sau Zeiţă în MAHANIRVANA- TANTRA, Tu, şinumai tu eşti veritabila şi uluitoarea mea formă ce se manifestăîn cicluri şi eoni! Nu există nici o diferenţă între Tine şi Mine.”.Doctrina ultimă şi cea mai secretă a TANTRISMULUI indicăadeseori tocmai această identitate deplină a contrariilor,această identitate perfectă între SHIVA şi SHAKTI, între KRISHNA şi RADHA, între BUDDHA şi ZEIŢĂ, între (+) şi (-), într-un cuvânt, identitatea dintre aspectul spiritual divin şinemanifestat al realităţii şi aspectul său manifestat. Eliberareafinală, beatitudinea nepieritoare, realizarea deplină şi efectivă aacestei unificări plenare a principiilor polare (masculin (+) şifeminin (-)) în propria fiinţă prin atingerea stării GLORIOASE deANDROGIN, acesta este ţelul ultim şi divin al TANTRISMULUI.Totuşi TANTRISMUL, contrar altor „filosofii” indiene, considerăpe baza unei experienţe milenare concrete, că omul egoist,sceptic, ignorant şi decăzut al lui KALI-YUGA nu poate fi cuuşurinţă salvat decât plecând tocmai de la propria sa condiţieexistenţială - care este, în primul rând, o condiţie fizică, carnală,atât timp cât el încă nu şi-a trezit şi nu şi-a amplificatcapacitatea de a atinge direct, prin revelarea interioară aSpiritului său divin şi etern, realitatea ultimă.Pentru acest motiv, identificarea deplină si profundă acontrariilor (masculinul (+) şi femininul (-)) este realizată înTANTRISM sub forma atingerii depline a stării ANDROGINALE,glorioase.Trezirea gradată şi ascensiunea controlată a lui KUNDALINI,care constituie practica cea mai secretă şi uneori (mai alespentru cei nepregătiţi) cea mai periculoasă a TANTRISMULUI, nuînseamnă nimic altceva decât unirea ETERNULUI FEMININ (-)sau a „zeiţei”, SHAKTI, cu SUPREMUL MASCULIN (+) sau „zeul”SHIVA în interiorul corpului uman. Această trezire gradată şiunire se obţin de-a lungul unei practici yoghine perseverente,din care nu lipsesc anumite procedee secrete foarte dificil deexpus. Primul rezultat resimţit (şi remarcat chiar şi de ceilalţicare sunt capabili să perceapă) al trezirii plenare şi alascensiunii lui KUNDALINI în interiorul microcosmosului fiinţeiumane, este permanenta lui beatitudine, eliberarea sa aproapecontinuă de durerea existenţei.Dar aceasta nu este decât o primă etapă. Trezirea gradatăşi ascensiunea lui KUNDALINI face uşor cu putinţă realizareaunor practici mult mai complexe, cu ajutorul cărora omulaboleşte durata temporală şi realizează nemurirea spiritualăACUM şi AICI, în lumea aceasta. Există foarte puţine texte clareşi explicite referitoare la astfel de practici şi ele sunt, mai multdecât altele, extrem de obscure, fiind codificate în limbajesecrete. Tot ceea ce în esenţă se poate deduce prin lecturarealor cu multă atenţie, în legătură cu trezirea gradată şiascensiunea controlată a lui KUNDALINI, ţine de unificarea armonioasă în interiorul fiinţei invizibile şi a corpului uman, atuturor curenţilor subtili de forţă (ce circulă prin NADIS) polari,aici fiind vorba atât de ritmurile cardiace, respiratorii sausanguine, cât şi de fenomenele fiziologice de asimilare şidezasimilare. Într-un anume moment superior al practicii,microcosmosul fiinţei umane împreună cu corpul devinecomplet unificat, ca un vas închis, care nu este altceva decât unsimbol al unui MACROCOSMOS, perfect asimilat înMICROCOSMOSUL fiinţei yoghinului şi senin. Cel care cuadevărat a atins această stare glorioasă (fie chiar şi prin tehniciamoroase în cazul unui cuplu unit şi iubitor, care îşi controleazăconstant potenţialul sexual şi îl transmută în energie) a depăşitde o manieră radicală şi aproape definitivă durerea existenţeiumane. El sau ea este un JIVAN-MUKTA, sau cu alte cuvinte, un„eliberat spiritual în viaţă”.Bibliografia esenţială indicată pentru a aprofunda aspecteleprezentate în acest text.* Toate operele şi traducerile (în engleză) ale lui A. Avalon(Sir John Woodroffe), unul dintre cei mai mari specialişti înTANTRISM.* M. Eliade, Yoga. Eseu asupra originilor misticii indiene.Paris, Paul Geuthner, 1936 (a doua ediţie este în pregătire).
Tehnici de Yoga, Gallimard, 1948.