TRADITII si RELIGII

- 1.Jocul  caprei  ,din  Carpati si ''tapul  ispasitor''

.....

-2.Colindele  ,  Uraturile si  faptele  Apostolilor

Iisus  a  trimis  Apostolii  sa  alunge  demonii (DUmanii)   din  Lume,insa....acestia ''colindand'' prin  Ea  au  facut  alte chestii.....

-3.Poeti sau  preoti ?

Scurt  citat  din  ''Republica''   lui  Platon ;

''.....Faţă de acestea, cercetează, Socrate, si celălalt fel de spuse despre dreptate si nedreptate, rostite atat de către prozatori, cit si de către poeţi. Căci   toţi, intr-un glas, proslăvesc dreptatea ca ceva frumos, dar greu şi trudnic, in  timp ce fărădelegea şi nedreptatea si plăcute şi lesne de dobadit şi că acestea, doar datorită renumelui lor urat  cat şi in  faţa legilor apar ca ruşinoase. Ci spun că faptele nevrednice sunt mai folositoare, de obicei, decat cele drepte; si  sunt  gata să-i fericească si să-i cinstească pe bogătanii răi şi puternici, ca particulari, dar şi in  public, iar pe cei cumva slabi şi săraci ii privesc rău şi cu dispreţ, deşi sunt de acord că aceştia sunt mai buni decat  primii. Dintre toate vorbele lor, cele mai uimitoare sunt cele despre zei şi virtute.

   .Ba zic că pană si zeii impart celor buni nenorociri si viaţă grea, iar celorlalţi, dimpotrivă. Căci la porţile celor bogaţi sosesc ghicitori,colindători si proroci , care ii conving pe stăpani cum că stă in  puterea lor — putere ce o obţin de la zei prin jertfe si descatece — să vindece, prin praznice si serbări, păcatul cuiva sau al  strămoşilor.

   .Şi mai făgăduiesc dacă cineva doreşte lovirea vreunui vrăjmaş, că prin cheltuială mică il vor vătăma, deopotrivă pe drept şi pe nedrept, priu vrăji şi cu ajutorul duhurilor, susţin  că ei pot să-i
induplece pe zei, ca aceştia să-i slujească, in sprijinul acestor spuse aduc mărturia poeţilor. Unii dintre aceştia, vorbind despre nemernicie, o văd lesnicioasă, zicand :
Răul să-l făptui şi chiar cu grămada lesne ne este,  Calea-ntr-acolo e lină s-aproape foarte se află,
Puseră insă zeii sudoare-naintea virtuţii
(Hesiod, Munci si zile, 287-289).
Şi vorbesc despre un drum lung, aspru şi pieptiş. Alţii aduc mărturia lui Homer, despre putinţa oamenilor de a-i ademeni pe zei:
. . . Pot chiar si zeii cunoaste-ndurare, Dacă pe unii prin jertfe, sfintele rugi, libaţii, Cit şi a victimelor
osanză-i induplecă omul,  Cel ce măsura o calcă si cade-n greşeală (ﾎL, IX, 497, 499-501).
Dar vin si cu grămada de cărţi ale lui Musaios si Orfeu, — precum se zice — odraslele Lunii si ale Muzelor,
cărţi după care ei şi aduc jertfele, şi conving nu numai particulari, dar si cetăţi intregi, că, pentru cei ce incă sunt in viată, există dezlegări de păcat si curăţiri prin jertfe şi bucuriile unui joc, dar că există astfel de purificări şi pentru cei morţi,   pe care le numesc iniţieri, ce ne dezleagă de pătimirile din lumea cealaltă ; insă pretind că pe cei ce nu jertfesc, ii aşteaptă grozăvii.
Hi bine, iubite Socrate, ce socoti că vor face sufletele tinerilor, după ce vor asculta astfel de vorbe despre virtute şi viciu şi felul cum oamenii şi zeii le cinstesc pe acestea — e vorba despre tinerii dăruiţi şi in stare să judece, ca din zbor, aceste spuse, spre a vedea cum ar trebui ei să fie si pe unde să calce, pentru a-şi trăi viaţa cat  mai bine ?...''